SLANĂ FEST, un festival cu… gust!

Curtea interioară a cafenelei „Insomnia” este, până duminică, 8 februarie, un loc de referinţă pentru cei pasionaţi de produse tradiţionale din porc şi vânat. Festivalul mai găzduieşte, însă, şi producători de dulciuri, miere naturală, brânzeturi sau pălincă de prune. Încă de la orele amiezii publicul a luat cu asalt târgul, gustând de zor şi cumpărând din preparatele puse la dispoziţie de către expozanţi.

Ne oprim pentru câteva minute la standul lui Marian Moscaliuc din comuna Bogata, jud. Mureş, atraşi de spectaculozitatea produselor sale din carne de porc şi vânat. Acesta ne mărturiseşte că la această ediţie a festivalului prezintă patru tipuri de cânaţi, muşchi ţigănesc, haiducesc, kaizer de casă, slănină, costiţă afumată, etc. Se mândreşte în special cu cârnatul din carne de porc şi de mistreţ dar şi cu majoritatea preparatelor de porc, rezultate de la animale sacrificate prin metode moderne, care ocolesc stresul – păstrându-se în acest fel, nealterată, calitatea cărnii. Arată acesta, în continuare referindu-se la procesul tehnologic al produselor derivate din carne de porc: ”Importantă este de asemenea <mortificarea> care, în afară de faptul că nu e un cuvânt foarte elegant, asigură frăgezimea cărnii, la o temperatură de maxim patru grade. Apoi se trece la prelucrarea ei, la început fiind introdusă într-o saramură specială – din comuna noastră – la care se adaugă usturoi şi zeamă de varză. În continuare, după 18-20 de zile de şedere la saramură, carnea este zvântată pentru 24 de ore şi abia după aceea se duce la afumătoare. Noi folosim în acest scop rumeguş de fag şi rămurele de brad, care dau cârnaţilor un miros şi gust ieşite din comun.”

slana fest 003

Ne atrage de asemenea, atenţia standul lui Mozes Istvan din Odorheiu-Secuiesc, jud. Harghita ”împănat” cu delicatese: salam, cârnaţi, caltaboş, sângerete, tobă, cotlet englezesc,etc. Mă surprinde cu un preparat numit „slănină de Cluj” – preparat original, specific zonei secuieşti. Explică el: “Nu ştiu de unde vine legătura cu Clujul, eu n-am găsit-o, dar aşa i se zice în Odorhei. Nemţii îi zic kaizer, românii – costiţă şi noi, secuii îi zicem <slănină de Cluj> ” Mărturiseşte, asemeni predecesorului său, că afumatul reprezintă un element de bază al preparării (pe lîngă ingredientele, numai de el ştiute) cârnaţilor, aceasta fiind făcută cu ramuri uscate de cireşi, meri şi nuci, rezultate din toaletarea pomilor din livada proprie. În rest, spune că viaţa lui se desfăşoară, o mare parte din an în rulotă, cu ocazia numeroaselor târguri la care participă. Apoi conchide: “Anul trecut am ocupat locul II la concursul care a avut loc aici, iar în urmă cu doi ani, premiul III – aşa că sper ca anul acesta să câştig competiţia.”

baba novac 017

Ne alăturăm unui producător de pălincă. Se numeşte Ioan Câmpeanu şi vine din comuna clujeană Sânmărtin. Vinde litrul cu treizeci de lei, pe gustate. Şi clujenii se dedulcesc, nu glumă cu licoarea gălbuie pregătită în flacoane de 200 de grame, 500 şi un litru.”Am două livezi de pruni, una în Sâmboieni, alta în Măhal şi de asemenea deţin şi o pălincie,” se mîndreşte acesta, arătând că a pregătit şi un kil de slănină, pentru concursul ce va avea loc sâmbătă seară. Alături de standul său se află cel al Aurorei Gânscă din Mănăstireni, care a adus la festival produse derivate din carne de porc: cârnaţi de mangaliţă, caltaboş, slănină, şuncă dar şi diverse sortimente de caş şi brânză telemea. Îmi spune că anul trecut a câştigat locul I la concursul pentru cea mai bună slănină, la care intervine, râzând, Câmpeanu, colegul din Sânmărtin: “Lasă, că anul acesta îl voi lua eu..”

baba novac 016

Întâlnesc şi un vechi prieten, din copilărie, pe Sorin Berar , un om super-specializat în domeniu, cu o activitate prodigioasă la activ. Îmi mărturiseşte că, printre multe altele, prezintă în festival şi cinci feluri de cârnaţi: cu nucă, cu busuioc şi boabe de muştar, mediteranean, “măcelăresc”, tradiţional şi din carne de porc, amestecată cu vită. Îmi arată şi toba, preparată după metode tradiţionale transilvănene, vechi de secole, precu şi cârnaţii şi slănina, afumate cu lemn de fag şi cireş. Apoi, adaugă: ”Mâine, ieşim pe piaţă cu celebra <friptură de Turda> şi sperăm – în cele patru zile de târg – să vină cât mai mulţi clujeni.

Incendiu la Constanţa. O maşină a luat foc în parcare

Adaugati comentarii