O noua eră a tratamentului orientat cu precizie, care va extinde procentul de supravieţuire a fost detaliată la reuniunea Societăţii Americane de Oncologie Clinică (American Society of Clinical Oncology).

Începe o nouă eră a tratamentului cancerului, în care pacienţii vor lua medicamente potrivite tumorii lor, au afirmat oamenii de ştiinţă la cea mai mare conferinţă de cancer din lume, ce a avut loc recent la Chicago.

Medicina de precizie sau personalizată, așa cum este numită , „se referă la direcționarea tratamentului, astfel încât să fie mai puternic, în paralel cu reducerea toxicității lui, ca să existe mai puține efecte secundare”, a declarat profesorul Roy Herbst, şeful secţiei de de oncologie medicală de la Yale Cancer Center . „În momentul de față folosim mai degrabă o ghiulea pentru a ucide o furnică – producând mai mult rău în același timp”.

La reuniunea anuală din acest weekend al American Society of Clinical Oncology ( ASCO) s-a discutat despre supravietuirea mai îndelungă şi despre reducerea efectelor toxice prin această abordare, care este posibilă prin progresele făcute în conturarea profilului genetic al tumorii în sine.

O serie de studii îşi vor prezenta rezultatele la Societatea Americană de Oncologie Clinică, demonstrând că această abordare poate extinde perioada de supravietuire în cazul mai multor tipuri de cancer, în timp ce un studiu ce urmează a fi lansat în Marea Britanie ar putea avea ca rezultat un număr de aproximativ 7.000 de femei care vor scăpa de partea toxică a efectelor chimioterapieei, iar aceasta va costa Serviciul Naţional de Sănătate britanic aproximativ 17 milioane de lire.

Proiectul britanic, denumit Optima, este condus de University College din Londra şi de Universitatea din Cambridge şi finantat de Cancer Research UK, organizaţia care coagulează eforturile conjugate ale întregii societăţi britanice în lupta împotriva cancerului şi susţinerea pacienţilor.

Începând din această vară, vor fi recrutate 4.500 de femei cu cancer la sân, ale căror tumori vor fi testate genetic, imediat după diagnosticare pentru a stabili care dintre ele vor raspunde la chimioterapie şi care nu.

„Acesta va fi un important pas înainte”, a declarat Dr. Robert Stein, consultant în cancerul de sân la UCL. „ În toate ariile de tratament ale cancerului, am acţionat în stilul unei singure măsuri potrivite tuturor, deoarece nu am avut instrumentele necesare pentru a face mai bine”.

Dintre cele peste 50.000 dintre femei diagnosticate cu cancer la sân în Marea Britanie în fiecare an , aproximativ 40 % , adică 20.000 dintre ele fac în prezent tratament prin chimioterapie, dar numai pentru jumatate dintre ele dă rezultate, iar pentru cealaltă jumătate, beneficiul este neclar. Cercetatorii speră să afle care din acest din urmă grup au, de fapt, nevoie de chimioterapie.

„Ne așteptăm să reducem chimioterapie în cadrul populației în urma studiului cu aproximativ două treimi” a spus Stein . „Avem în tratament între 5.500 si 7.000 pacienţi pe un an trataţi prin chimioterapie. Este un număr chiar mare”.

Dezavantajele chimioterapiei sunt serioase. „Există un mic procent de femei care mor din cauza tratamentului. Cam 1 % după calculele mele”, a spus Stein . „Unele nu pot munci timp de șase luni sau un an, iar unele nu se vindecă emoțional niciodată” , a mai spus el.

Medicina de precizie, una dintre temele principale de la Asco din acest an, a fost descrisă de Herbst ca fiind „efortul pentru găsirea cheii potrivite fiecărui lacăt, pentru a afla ce duce la formarea tumorii, ce o face să se dezvolte. Deocamdată se lucrează cu presupuneri, astfel încât tratamentul de multe ori nu funcționează pentru un număr mare de pacienți.

„În unele situaţii este simplu – înseamnă că poţi fi sigur că dai medicamentul potrivit pentru persoana potrivită, la momentul potrivit. În altele este foarte complicat, deoarece există atât de multe piese la acest puzzle. Iar noi trebuie să punem laolaltă acest puzzle”.

Viitorul este deja aici, a spus Herbst. Pacienții cărora le sunt stabilite „terapii orientate”, cel mai cunoscut dintre ele fiind Herceptin, sunt deja testaţi pentru a fi siguri că aceştia sunt în grupul de populația a căror tumori au o anumita variaţie genetică.

Herceptin funcționează doar pentru 20-25% dintre femei a caror cancer de san este HER2-pozitiv –conţine în exces o proteina numita Factor receptor 2 de creştere a epidermei umane, ceea ce face ca tumora să crească.

Aproximativ jumatate din melanoame prezintă o mutatie a genei numite BRAF. Medicamentele care vizeaza BRAF au dat rezultate spectaculoase, uneori de scurtă durată, dar pot fi periculoase pentru persoanele ale căror tumori nu au această mutaţie.

În locul acestor teste unice pentru a potrivi unui pacient un anumit medicament, mulți experți doresc să vadă profilele genetice ale tuturor tumorilor, în speranța că acestea pot proiecta un tratament complex care să se potrivească în mod individual fiecărui pacient. Costurile unui astfel de demers sunt, însă, o problemă .

„Cred că în cinci ani, vom obţine profilarile majorităţii pacienţilor”, a declarat Herbst, care conduce un studiu clinic privind medicina personalizată pe 800 de pacienți cu cancer pulmonar cu celule scuamoase numit Lung – MAP, profesor onorific la UCL.

„Dificultatea sunt resursele – acest demers costă între 4.000 şi 5.000 de dolari pe test”, a spus el . „Cred că Serviciul Naţional de Sănătate britanic trebuie să găsească o cale de finanţare”.

Testarea genetică poate fi folosită pentru a selecta pacienţii care vor răspunde cel mai bine chiar şi în studiile clinice ce testează noile medicamente, afirmă un studiu prezentat de Asco. Aceste studii sunt destinate în principal, pentru a stabili dacă medicamentul este sigur, dar verificarea a mai mult de 13.000 de pacienţi în cadrul a 346 de studii clinice a constatat că pacienţii au avut rezultate semnificativ mai bune, atunci când au fost efectuate profilurile genetice ale tumorii.

În studiile care folosesc medicina de precizie, ratele de restrângere tumorale au fost de 30,6 %, comparativ cu doar 4,9 % la cei cărora nu li s-a aplicat protocolul.

Maria Schwaederle, de la Centrul de terapie personalizată a Cancerului la Universitatea California din San Diego a declarat: „Studiul nostru sugerează că folosind abordarea medicinii de precizie, putem folosi biomarkerii tumorali individuali ai unui pacient pentru a stabili dacă acesta poate beneficia de pe urma unui tratament special, chiar și atunci când terapia este în etapa de început a dezvoltării clinice”.

Alice Valeria Micu