Clujul are un candidat pentru Consiliul de monitorizare a implementării Convenţiei privind drepturile persoanelor cu dizabilităţi

În 5 septembrie 2016, Biroul permanent al Senatului a declanșat procedura de numire a președintelui Consiliului de monitorizare a implementării Convenției privind drepturile persoanelor cu dizabilități, ne cesară  după demisia Elenei Pascu din fucţie.

În temeiul dispozițiilor art. 5 din Legea nr. 8/2016 privind înființarea mecanismelor prevăzute de Convenția privind drepturile persoanelor cu dizabilități, organizațiile neguvernamentale care desfășoară programe de apărare a drepturilor persoanelor cu dizabilități și organizațiile neguvernamentale care reprezintă persoanele cu dizabilități pot transmite Biroului permanent al Senatului propuneri de candidaturi, însoțite de documentele prevăzute la art. 5 alin. (4) din lege, până la data de 5 octombrie 2016.

Astfel, Comisia pentru Drepturile omului, Culte şi Minorităţi a Senatului se va reuni marţi,11 octombrie 2016, cu scopul de a analiza candidaturile pentru desemnarea  celui care va conduce Consiliul de monitorizare a implementării Convenţiei privind drepturile persoanelor cu dizabilităţi.

Cu ce se prezintă Clujul?

Primul candidat dintre cei nouă, conform Senatului României, senat.ro, este concitadinul nostru, Gheorghe Aştileanu, propus de Consiliul National al Dizabilităţii România.

Licenţiat în arte al Academiei de Artă „Ion Andreescu” din Cluj şi doctor în arte plastice şi decorative cu distincţia „Magna cum laudeae” , Gheorghe Aştileanu este vicepreşedintele Comisiei de Monitorizare din luna aprilie a acestui an.

El însuşi membru al comunităţii persoanelor cu deficienţe motorii, Gheorghe Aştileanu a manifestat interes pentru susţinerea tuturor tipurilor de deficienţe. Astfel, aşa cum reiese din recomandarea făcută  Senatului României de către Carmen Simona Ionescu, preşedinte al Asociaţiei Române de Psihiatrie Medico-Legală şi iniţiatoarea unei acţiuni de promovare a drepturilor pacienţilor cu tulburări psihice, aflaţi sub incidenţa măsurilor de siguranţă cu  caracter medical, Gheorghe Aştileanu  a dovedit susţinerea şi interesul pentru înfiinţarea Alianţei pentru Reabilitare Psiho-Socială. Acest organism urmează să coaguleze mai multe organizaţii private şi de stat. Abilitarea şi reabilitarea persoanelor cu dizabilităţi este un subiect important, căruia Convenţia O.N.U. privind drepturile persoanelor cu dizabilităţi îi acordă o mare atenţie, mai ales în art. 26.

Candidaturi discutabile

Deoarece prevederile legale stipulează condiţii stricte pentru candidaţi, cea mai relevantă fiind neimplicarea politică, au fost deja identificate neconcordanţe la acest capitol. Astfel, pe lista candidaţilor este prezent  senatorul Florinel Butnaru, membru al Comisiei pentru Drepturile Omului, adică exact comisia care va analiza candidaturile pentru preşedinţia Consiliului de monitorizare a implementării Convenţiei privind drepturile persoanelor cu dizabilităţi.

Discutabilă este şi candidatura Gabrielei Dima, consilier personal al preşedintelui Autorităţii Naţionale pentru Persoanele cu Dizabilităţi, cu personalitate juridică, un organism al administraţiei publice centrale, aflat în subordinea Ministerului Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice.

Al treilea candidat care nu întruneşte cerinţele legate de specializarea în drepturile omului este  Valentin Adrian Iliescu, fost deputat şi secretar de stat, fără expertiză atestată şi venind dinspre zona politică, aşadar nu ca reprezentant al organizaţiilor nonguvernamentale.

Prevederile legale

Potrivit art. 5 alin. (1) Consiliul de monitorizare a implementării Convenţiei privind drepturile persoanelor cu dizabilităţi „este condus de un preşedinte şi un vicepreşedinte, numiţi de Senat, cu avizul Comisiei pentru drepturile omului, culte şi minorităţi a Senatului, la propunerea organizaţiilor neguvernamentale care desfăşoară programe de apărare a drepturilor persoanelor cu dizabilităţi şi a organizaţiilor neguvernamentale care reprezintă persoanele cu dizabilităţi”.

De asemenea, „organizaţiile neguvernamentale prevăzute la alin. (1) vor înainta, în scris, Comisiei pentru drepturile omului, culte şi minorităţi a Senatului, propunerile pentru numirea preşedintelui şi vicepreşedintelui Consiliului de monitorizare. Comisia pentru drepturile omului, culte şi minorităţi a Senatului şi Senatul vor finaliza avizările şi numirile în funcţie”.

Toate bune şi frumoase. Găselniţa este cu propunerile făcute din partea organizaţiilor neguvrenamentale, lucru simplu, de altfel. Însă atunci când persoanele propuse sunt una angajată în zona guvernamentală, una chiar membru al Comisiei pentru drepturile omului, culte şi minorităţi a Senatului, adică exact cea  care analizazeză candidaturile şi alta deputat şi secfretar de stat, situaţia se complică.

Într-un prim caz ne punem întrebarea firească, de alfel, legată de implicarea unui angajat din aparatul guvernamental în a veghea la aplicarea prevederilor legale tocmai de către Guvern şi organismele abilitate în ceea ce priveşte ocrotirea persoanelor cu dizabilităţi.

În cel de-al doilea avem de-a face cu un conflict de interese, candidatul Florinel Butnaru urmând a-şi analiza propria candidatura din poziţia de membru a Comisiei pentru drepturile omului, culte şi minorităţi a Senatului. Mai mult, din activitatea sa parlamentară reiese că a avut doar două interpelări pe problematica persoanelor cu dizabilităţi, inconsistente.

Cu prima interpelare,  având ca titlu Integrarea copiilor cu dizabilităţi, interpelare adresată lui Victor Ponta, dorea să afle numărul şi componenţa consiliilor, comisiilor şi comitetelor interministeriale constituite şi dacă persoanele din componenţa acestora sunt recompensate sau remunerate şi dacă da, care sunt sumele alocate în acest sens. Ne întrebăm şi noi, ca tot omul, unde e problematica integrării copiilor cu dizabilităţi aici? Ca să nu mai vorbim că textul interpelării sună flagrant a Caragiale, cu a lui Scrisoare pierdută. Să-l fi interesat numai recompensele financiare şi în buzunarele cui ar fi urmat să ajungă acestea?

Cea de-a doua interpelare a lui Florinel Butnaru cu privire la mecanismele prevăzute de Convenţia privind drepturile persoanelor cu dizabilităţi a fost adresată lui Dacian Cioloş şi semnată Florin Butnaru.

Obiectul întrebării era „Stadiul elaborării ordinului ministrului muncii, familiei, protecţiei sociale şi persoanelor vârstnice care cuprinde atribuţiile concrete pentru implementarea Mecanismului de coordonare a măsurilor pentru implementarea Convenţiei”, adică mai mult de jumătate din interpelarea însăşi, în care atrăgea atenţia asupra prevederilor legale de elaborare în termen de 60 de zile de la promulgarea legii a ordinului, din 24 ianuarie 2016.

Nicio declaraţie politică privind interesul şi problematica persoanelor cu dizabilităţi nu vădeşte preocupările sale în acest sens.

ghe-a

Comunitatea persoanelor cu dizabilităţi este una aparte şi membrii ei sunt convinşi că numai cineva din interiorul ei poate înţelege cu acurateţe nevoile lor şi de aceea ar fi cea mai îndreptăţită să conducă din poziţia de preşedinte Consiliul de monitorizare a implementării Convenţiei privind drepturile persoanelor cu dizabilităţi.

Din nefericire, se doreşte urgentarea audierii candidaţilor pentru această funcţie, iar acceptarea candidaturilor discutabile pare să fie un nou demers din lungul şir de nedreptăţi cu care nu reuşim să ne obişnuim.

 

Incendiu la Constanţa. O maşină a luat foc în parcare

Adaugati comentarii