Apa cea de toate zilele

S-au dus bătălii mari şi mici în lumea asta pentru cele mai înalte cauze ori din pricini mărunte, s-au şters popoare de pe faţa Pământului, oraşe s-au acoperit de lavă şi cenuşă, neamuri de războinici au crescut din ţinuturi uscate şi pustiurile au mustit de sânge. Văduve şi orfani au rămas să îngroape haine, şuviţe de păr şi fotografii. La bursa istoriei se speculează care va fi cela de-al treilea război mondial şi mai ales pentru ce va fi el dus, dar un lucru e sigur, puterea, sferele de influenţă, toate gravitează în jurul unui singur cuvânt: resursele.

Omenirea a fost mereu flămândă, dar azi cea mai mare foame e cea de apă. Nu, n-am greşit deloc şi nu e o licenţă poetică de genul „ foame de apă şi sete de pâine”. Toate programele politice ori sociale depind de apă, fie că vorbim de dezvoltare ori de reducerea gradului de sărăcie, de satisfacerea nevoilor umane de bază ori de idealuri ale mediului socio-economic.

Previziunile pentru anul 2025, care nu mai e deloc atât de îndepărtat vehiculează o creştere a populaţiei globului până la atingerea unui nivel de 8 miliarde de locuitori, ceea ce se traduce printr-o nevoie crescută de resurse de apă. Fiecare săptămână de muncă, adică cinci zile, înseamnă în plan demografic un milion de nou-născuţi şi inevitabil creşteri ale consumului mediu de apă pe cap de locuitor, în condiţiile în care la nivel global resursele de apă acumulează 1,4 miliarde kilometri cubi de apă, însă mai puţin de un procent accesibil consumului uman.

O spun statisticile, incluzând cantitatea de apă necesară producerii de hrană şi bunuri, dar media se face între cei cu rate enorme de consum şi veşnicii însetaţi ai planetei, iar asta va însemna în aceleaşi cifre seci, 4 miliarde de oameni care vor suferi acut din cauza lipsei de apă în 2050 Asta dacă nu se va face nimic concret pentru un consum raţional de apă, în paralel cu cercetarea ştiinţifică din domeniul desalinizării apelor marine şi tratării apelor uzate.

Apa pe care o mâncăm

Exerciţiul e simplu: cât de banal este să bei o cafea dimineaţa, 125 de mililitri de cafea e un moft, veţi spune, dar pentru ca lichidul negru amărui să ajungă în ceaşcă, din plantaţia de cafea şi până în bucătăria dumneavoastră se consumă 140 de litri de apă. Nu-i aşa că dintr-o dată cei 125 de mililitri par mult mai mulţi şi mai preţioşi? De aici aritmetica apei e simplă: o cafea pe zi, adică 365 înseamnă 51100 litri pe an pentru o singură persoană, aşadar într-o familie se duc peste 100m.c. pe an doar pentru câte o cafea pe zi. De fapt, dacă fiecare om de pe planetă ar bea o cafea zilnic, s-ar consuma într-un singur an 120 miliarde metri cubi de apă.

Veţi spune că nu cafeaua, care e un lux este etalonul şi sunt absolut de acord, dar dacă începeam cu pâinea m-aţi fi acuzat că sunt păşunistă şi vin cu argumente romantice şi desuete. Pâine aţi spus, pâine vă dau: o felie de pâine costă 40 de litri de apă., 1 kg. de grâu are nevoie de 1500 l. apă, un cartof înseamnă 25 litri de apă consumaţi. Dacă vorbim de 1 kg. carne de vită, lucrurile se complică şi nu mai puţin de 15000 litri de apă sunt utilizaţi, cam cât bea un om într-un an, ori câtă apă ajunge să umpli un apartament de 50 metri pătraţi. Carnea de pui este mai modestă, necesitând doar 3900 litri de apă pentru producerea unui kilogram.

În fapt, 70% din resursele mondiale de apă sunt folosite în agricultură şi necesitatea consumului raţional de resurse a încetat de mult să mai fie un simplu slogan, cât timp utilizăm doar 0,1% din cele două treimi de apă ce acoperă Terra şi un singur procent din apa utilizată în agricultură provine din tratarea apelor uzate sau din desalinizare.

Demersul e omenesc: încercaţi să calculaţi în apă alimentele pe care le aruncaţi. Veţi înţelege atunci de ce e atât de grav să arunci un pahar de lapte, când pentru el au fost consumaţi 200 de litri de apă, ori un ou, care înseamnă 135 l. apă. Gândiţi-vă de două ori când vă este bine şi într-un hamburger nu vedeţi 2400 de litri de apă şi nici într-un litru de bere 320 litri de apă. Numai pentru producerea unui litru de apă îmbuteliată sunt necesari 1,39 l. apă ori 1000 pentru aceeaşi cantitate de vin, când 80% din PET-uri nu sunt reciclate, deşi un kg. ajunge pentru 33 de flacoane şi se obţine din 2 kg. de petrol.

Dacă proiecţiile actuale legate de creşterea populaţiei mondiale vorbesc de 9,1 miliarde locuitori în 2050, cifrele adiţionale reflectă o creştere cu 70% a producţiei de hrană la nivel mondial şi cu 100% în ţările în curs de dezvoltare, ceea ce înseamnă exercitatea unor presiuni extreme asupra celor două resurse principale, solul şi apa.

Comisia pentru schimbări climatice în Uniunea Europeană a elaborat studii, a făcut publice cifre, alte organisme internaţionale sau simple O.N.G.- uri organizează acţiuni de sensibilizare a populaţiei, se fac planuri de ecologizare, se strâng fonduri, se curăţă păduri şi poieni de PET-urile lăsate de pseudoturişti, dar iniţiativa trebuie să pornească de la fiecare din noi.

E derizoriu să vă mai spun că o pereche de blue jeans ascund în spate 10000 de litri de apă consumaţi, iar tricoul de bumbac de 250 de grame, alţi 2700 de litri, dar vă pot ruga să nu printaţi această pagină, ca să o daţi mai departe, pentru că aşa veţi scuti 10 litri de apă. Preţuiţi riscul şi dacă v-am pus pe gânduri, dacă v-aţi regândit lista de cumpărături şi aţi aruncat mai puţine la gunoi, atunci aţi învins aritmetica apei şi războiul pentru resurse s-a mai îndepărtat un strop.

Alice Valeria Micu

Incendiu la Constanţa. O maşină a luat foc în parcare

Adaugati comentarii