Transilvania bancară iese din hora multinaționalelor

Banca din Cluj a ieșit din noul patronat al băncilor din România, format din societăți controlate de grupuri internaționale. Faptul că o bancă locală a înghițit o sucursală străină din asocierea patronală nu a fost îndeajuns pentru ca Banca Transilvania (BT) să rămână membră. Darea în plată, creditele în franci elvețieni ori Prima Casă dau dureri bancherilor din România, în permanenta lor goană după maximizarea profiturilor.

Principalele multinaționale bancare din țara noastră provenite din Asociația Română a Băncilor (ABR) au înființat acum doi ani Consiliul Patronatelor Bancare din România (CPBR), organizaţie patronală a sectorului bancar. Fondatoare ale organizației erau Banca Comercială Română, BRD – Groupe Société Générale, Raiffeisen Bank șiUniCredit Ţiriac Bank. De la înfiinţare, CPBR a adăugat în componența sa ING Bank România, Volksbank România (VBR), Bancpost. Băncile din CPBR dețineau jumătate din totalul activelor bancare din România în 2015, angajând peste o treime din totalul lucrătorilor din sectorul bancar.

Intenţia era de a invita cât mai multe bănci să se alăture acesteia. Mai mult, Asociaţia Societăţilor Financiare din România şi CPBR au decis înfiinţarea primei federaţii patronale din domeniul serviciilor financiare din țară pentru a facilita o cât mai bună reprezentare a intereselor membrilor şi a angajaţilor acestora. Sectorul serviciilor financiare era al 14-lea angajator al României la finele anului trecut, cu 118.000 de salariați, jumătate dintre ei fiind angrenați în bănci. Numărul de credite ipotecare acordat de bănci în țara noastră se ridica la 290.000. Sectorul bancar furnizează 91% din finanțarea totală acordată de sistemul financiar românesc.

Cu toate că BT a cumpărat VBR, a decis să părăsească CPBR, conducerea băncii motivând că în relația cu organizația patronală preluase doar pentru o perioadă drepturile și obligațiile sucursalei austriece. De altfel, banca din Cluj a fost printre ultimele care au majorat avansul la creditele ipotecare după intrarea în vigoare a legii dării în plată.

De asemenea, BT a adoptat cea mai favorabilă atitudine din mediul bancar în relația cu clienții, prin acceptarea de negocieri, dar și în problema majorării ratelor la creditele luate de aceștia în franci elvețieni, moștenind o mare parte dintre ele prin cumpărarea VBR. În schimb, BT a rămas mai departe în ABR. Ieșirea BT din CPBR reprezintă practic o slăbire a organizației, banca din Cluj fiind pe primul loc în ierarhia profitabilității pe anul trecut și pe poziția a treia în topul activelor bancare din România după primul trimestru din 2016, la nici 100 de milioane de euro în spatele BRD.

BT avea în primul trimestru venituri operaționale de 599 de milioane de lei, cu 10,7% peste aceeaşi perioadă din 2015, iar profitul net, de 228 de milioane, în creştere cu 50,8%, conform raportului Consiliului de Administraţie (CA). „Primul trimestru din 2016 ne arată o creştere bună, sustenabilă a creditării şi a numărului de operațiuni. Ţinta e să folosim baza dată de situațiile financiare solide prin investirea în proiecte noi, modernizarea rețelei de unități, digitalizare, automatizare şi modernizarea fluxurilor. Dorim să creştem veniturile prin volume mai mari, fără a creşte costurile pentru clienți”, a declarat Ömer Tetik, directorul BT.

CA al BT a aprobat preluarea VBR în 2014. Aceasta era deţinută de vehiculul financiar VBI Beteiligungs (Austria), în contextul vânzării diviziei Volksbank International către Sberbank (Rusia). În 2012, Comisia Europeană a aprobat planul de restructurare dezvoltat de Österreichische Volksbanken, ca urmare a crizei financiare şi economice, în vederea restabilirii profitabilităţii pe termen lung. În plan era inclusă vânzarea subsidiarei din România, în 2015.

Capitalul social al BT va creşte în acest an prin emiterea a 620 de milioane de acţiuni, cu valoarea nominală de 1 leu, din încorporarea rezervelor din profitul net pe 2015 în beneficiul acționarilor. Pe de altă parte, divizia de brokeraj a grupului financiar BT va prelua de anul acesta Capital Partners, cea mai importantă companie românească independentă de consultanță în fuziuni, iar BT Securities va deveni BT Capital Partners.

Anul trecut, principala concurentă a BT a obţinut un profit net de 315,1 milioane lei, susţinut de performanţa operaţională şi de îmbunătăţirea calităţii portofoliului. Rezultatul operaţional al BCR a fost de 330,6 milioane, cu 15,7% mai redus decât anul precedent, din cauza veniturilor operaţionale mai mici, sub impactul unei contribuţii mai reduse din derularea creditelor neperformante, marjelor de dobânzi mai scăzute, creşterii costurilor datorate plăţii integrale în trimestrul I din 2016 a contribuţiei anuale către fondul de garantare a depozitelor.

Depozitele clienţilor rămân principala sursă de finanţare, în timp ce banca beneficiază de surse de finanţare diversificate, incluzând compania mamă. „Am înregistrat un profit net de 274,7 milioane euro. Această performanţă se datorează în principal costurilor de risc extraordinar de reduse, cu toate că taxele bancare şi plata în avans a contribuţiilor anuale aferente reglementarilor au afectat poziţia alte venituri şi cheltuielile operaţionale”, a declarat Andreas Treichl, CEO al Erste Group. BCR, parte a grupului austriac, are 511 de unităţi, 2.600 de echipamente bancare, 12.000 de terminale pentru plăţile prin card la comercianţi.

A doua în topul activelor, BRD, a înregistrat un profit net la nivel de grup de 73 milioane de lei în trimestrul I din 2016 faţă de 85 de milioane în acelaşi interval din 2015, iar banca a avut un plus de 62 de milioane. Rezultatul operaţional brut şi profitul net au fost influenţate de înregistrarea întregii contribuţii anuale la Fondul de Garantare a Depozitelor Bancare şi la Fondul de Rezoluţie.

„Piaţa românească de creditare continuă să crească, însă în ritm moderat, susţinută de cererea de credite imobiliare şi de consum în lei din partea clienţilor persoane fizice, în timp ce creditele brute pentru companii dau primele semne de revenire”, arată conducerea BRD.

Rata creditelor neperformante şi-a continuat tendinţa descendentă ca urmare a operaţiunilor de ştergere de creanţe depreciate, scăzând de la 20,3 la 16,4% la 31 martie 2016. Gradul de acoperire a creditelor neperformante cu provizioane IFRS a crescut de la 72,8 la 81,5% la 31 martie. BRD, membră a grupului francez Societe Generale, are 2,2 milioane de clienţi activi şi operează 829 de unităţi. Activele totale ale băncii erau, la 31 martie, de 46,5 miliarde de lei.

Lideră în clasamentul profitabilității

În schimb, societatea bancară clujeană conducea în clasamentul celor mai profitabile bănci din țara noastră, luând în calcul indicatorul Return on Assets (ROA), cel care măsoară profitabilitatea activelor administrate, reprezentând raportul dintre profitul net şi totalul activelor. Băncile româneşti au fost anul trecut printre cele mai profitabile instituţii de acest gen din Europa. Cu un profit de 2,4 miliarde de lei BT ocupa primul loc în topul național, susţinut şi de includerea câştigului după achiziţia VBR (1,65 miliarde de lei).

Activele BT au crescut cu 32% în 2015, iar banca a realizat un profit de 5,1 lei la fiecare 100 lei active administrate, echivalentul unui ROA de 5,1%. Capitalizarea bursieră a BT este acum în jur de 8,35 miliarde de lei, o acţiune fiind cotată la 2,75 lei. De la începutul anului, acţiunile băncii s-au apreciat cu 14%. În acest clasament BT era urmată de BCR, cu un ROA de 1,60%, și de BRD, cu 0,9%. Cele mai mari trei bănci de pe piaţa românească au active în administrare de 155,2 miliarde de lei, 41% din totalul activelor sistemului. ROA sistemului bancar național a fost de 1,35%, față de -1,32%. în 2014.

Darea în plată, spaima băncilor

Specialiştii imobiliari clujeni au estimat că ratele la credite se vor majora după intrarea în vigoare a legii dării în plată. Faţă de formula iniţială, legea a suferit modificări majore, plafonul maxim fiind ridicat până la 250.000 de euro, iar programul Prima Casă a fost exclus din prevederi, conform unei analize a agenţiei clujene Blitz Imobiliare. Beneficiarii legii sunt persoanele fizice care şi-au cumpărat una sau mai multe locuinţe, prin credit ipotecar sau prin credit de nevoi personale cu garanţie ipotecară.

„Vor avea de suferit românii care intenţionează să îşi cumpere o locuinţă prin credit ipotecar, altul decât Prima Casă. Unele bănci au înăsprit condiţiile de creditare, iar avansul minim solicitat pentru astfel de credite a ajuns deja la
35-40%. În situaţia în care toate băncile vor adopta o astfel de poziţie, singura variantă acceptabilă ar rămâne creditul Prima Casă. Odată cu creşterea avansului minim solicitat de la 15 la 35%, costurile aferente creditului se vor dubla. În schimb beneficiarii vor avea o rată cu 22% mai mică”, potrivit analizei.

La Prima Casă, bancherii joacă după cum vrea fiscul

Băncile eligibile participante la programul Prima Casă nu pot prelua solicitări de acordare a unei finanţări garantate dacă acestea conduc la depăşirea plafonului alocat, iar în cazul nerespectării prevederii trebuie să-şi asume responsabilitatea, a precizat ministrul Finanţelor, Anca Dragu. Ministerul a introdus aceste prevederi în hotărârea de guvern prin care s-a crescut plafonul alocat programului pentru a preîntâmpina situaţia în care băncile ar prelua cereri de credit care ar duce la depăşirea plafonului alocat.

Plafonul de garanţii pentru 2016 al programului Prima Casă a fost suplimentat cu 500 de milioane de lei, potrivit unei hotărâri adoptate de guvern, la propunerea Ministerului Finanţelor Publice. Din 2009, anul lansării, au fost acordate 170.000 de garanţii pentru Prima Casă, reprezentând un volum de garantare de 15 miliarde de lei, pentru finanţări de 30 de miliarde de lei.

Clienții băncilor se plâng de multe ori de birocrația instituțiilor conectate la programul Prima Casă, dar avantajul avansului mult mai redus față de alte credite compensează acest lucru. “A fost o experiență consumatoare de neuroni și ani buni din viață, la o zi dupa ce am semnat în pripă antecontractul, deoarece banca ne tot grăbea pentru că s-ar putea termina fondurile, iar când am avut dosarul complet la bancă, am aflat că inevitabilul s-a produs și că nu mai erau fonduri, deci dosarul a rămas la BCR. Așa că am căutat o a doua bancă și chiar o a treia ca soluție de rezervă. De la depunerea la a doua bancă până la trimiterea către fondul de garantare a durat o lună jumătate, deși aveam dosarul complet, cu excepția raportului de evaluare. Cred că băncile au tergiversat foarte mult în perioada asta tot ce ține de Prima Casă”, constată o clientă a programului guvernamental.

Costurile cash-back, tot pe seama băncilor

Comercianţii care înregistrează o cifră de afaceri de cel puţin 10.000 de euro pe an sunt obligaţi să îşi instaleze cititoare de card (POS) odată cu intrarea în vigoare, din 20 mai, a legii cash-back, care le permite acestora să acorde numerar, la cererea clienţilor deţinători de carduri.

„Nu există niciun cost asociat comercianţilor pentru implementarea POS-urilor şi a serviciului de cash-back, costurile fiind suportate de băncile acceptatoare. Pentru ca implementarea să fie cât mai eficientă şi rapidă, MasterCard îşi anunţă disponibilitatea de a oferi o derogare pentru aceste costuri până la finele anului. Legea cash-back va impulsiona dezvoltarea infrastructurii POS cu precădere în mediul rural, accelerând educarea graduală a comunităţilor asupra utilizării cardurilor”, a declarat Cosmin Vladimirescu, country manager al MasterCard.

Legea adoptată de Camera Deputaţilor prevede şi introducerea obligativităţii de acceptare a plăţilor cu cardul pentru comercianţii cu afaceri de peste 10.000 de euro anual, față de cel actual de 100.000 de euro.

Avans la credite ipotecare în lei

Alpha Bank 30-40%
Banca Carpatica 28%
Banca Românească 35-45%
Banca Transilvania 25%
BCR 35%
Bancpost 33%
BRD 35%
CEC 30%
Garanti Bank 25%
ING 25%
Intesa SanPaolo 25%
Piraeus Bank 30-40%
Raiffeisen Bank 35%
UniCredit Bank 25%

Sursa: Finzoom

Top bancar 2015, după active

1. BCR 63,1 mld. lei
2. BRD 46,5 mld. lei
3. BT 46,1 mld. lei

Sursa: rapoarte bănci