Efectul pervers al relaxării fiscale: banii pleacă din țară

Noul guvern a adoptat o ordonanță de urgență care aduce schimbări în impozitarea microîntreprinderilor. Se ridică pragul până la care o firmă este considerată astfel, de la 100.000 la 500.000 de euro. A fost introdusă impozitarea de 1% din venituri pentru cele cu unul sau mai mulți salariați, iar cota de 3% pentru cele fără salariați rămâne valabilă. Anterior, cota era cuprinsă între 1% din venituri pentru cele cu minim 2 salariați, 2% cu un singur salariat și 3% cu niciun angajat.

Inițiativa de a sprijini companiile mici românești, microîntreprinderile în special este binevenită în contextul accentuării fenomenului de polarizare a mediului de afaceri românesc din ultimii ani, conform unui studiu de impact al companiei de consultanță financiară Coface.

4.500 de firme cu cele mai mari afaceri concentrau 67%  din veniturile raportate de toate companiile în 2015. Cele mai mari 1.000 de companii din România înregistrau afaceri de 323 de miliarde de lei în 2008 (35% din afacerile înregistrate de către toate companiile), ajungând la 567 de miliarde de lei în 2015 (49% din total).

Microîntreprinderile înregistrează o situație financiară mult mai proastă. Dintre cele 651.000 care au depus declarațiile financiare pe 2015, doar 493.674 sunt active, deci înregistrează venituri. 90% urmează să fie afectate de noile reglementări fiscale, acestea având 1,2 milioane de salariați și 10% din veniturile tuturor companiilor din România.

Cele cu venituri sub 100.000 de euro care înregistrează zero angajați vor înregistra același nivel de impozitare, având posibilitatea să plătească între impozitul de 3% asupra veniturilor sau de 16% asupra profitului. Având în vedere preferința pentru minimizarea impozitului total, cele cu pierderi sau un profit brut mai mic decât 18,7% vor opta pentru 16% pe profit. Firmele cu profit brut mai mare de 18,7% vor alege impozitul de 3% pe venit.

Între impozitul pe venit și cel pe profit

Microîntreprinderile cu minim 2 salariați au opțiunea între 1% asupra veniturilor de 16% asupra profitului. Cele care estimează pierderi sau un profit brut mai mic de 6,25% vor opta pentru 16% pe profit, iar cele cu profit brut mai mare de 6,25%, pentru 1% pe venit. În schimb, microîntreprinderile cu 1 angajat vor plăti taxe mai mici cu 62 de milioane de lei în 2017 comparativ cu anul anterior, în contextul în care acestea au de ales între 1% asupra veniturilor (2% pe vechiul cod) sau 16% asupra profitului.

Toate microîntreprinderile, indiferent de numărul de angajați, vor înregistra o optimizare fiscală în 2017 deoarece plăteau anul trecut 16% aplicat profitului brut impozabil, în timp ce pentru acest an vor avea opțiunea să plătească între impozitul pe profit și cel pe venit. Conform studiului, microîntreprinderile în această categorie vor înregistra o diminuare a taxelor plătite cu 893 de milioane de lei.

În total sunt 955 de milioane de lei taxe mai mici plătite de către microîntreprinderi pe parcursul anului 2017 comparativ cu anul anterior. 62% din economisirea fiscală la microîntreprinderile cu venituri sub 500.000 de euro este concentrată în servicii prestate întreprinderilor, construcții, comerț, agricultură și transporturi.

Angajează personal cu salariu minim

Impactul fiscal adus microîntreprinderilor este analizat în contextul creșterii salariului minim brut pe economie cu 16%, de la 1.250 la 1.450 lei, ce intră în vigoare din 1 februarie. Microîntreprinderile sunt predispuse să angajeze personal la nivelul salariului minim pe economie. Pe fondul nivelului scăzut al veniturilor, creșterea cu 16% a unei categorii de cheltuieli importante pentru aceste firme poate avea un impact semnificativ asupra profitabilității lor.

Salariul minim pe economie a fost majorat de 12 ori în ultimii opt ani, ponderea lui în cel mediu brut înregistrat la nivelul economiei crescând de la 27% în 2008 până la 43% în 2016. Majorările consecutive ale salariului minim s-au realizat accelerat, nesusținut de evoluția corespunzătoare a productivității medii înregistrate în  mediul de afaceri. Astfel competitivitatea firmelor românești a avut de suferit.

Cheltuieli brute suplimentare ale micilor întreprinzători

Cele mai afectate companii au fost firmele mici, cu venituri sub 500.000 de euro, care au înregistrat o creștere a ponderii cheltuielilor cu salarii în total venituri de la 11,9% în 2008 până la 17% în 2015, respectiv 17,8% pentru 2016.

Pentru a simula impactul majorării salariului minim pe economie asupra cheltuielilor microîntreprinderilor cu venituri sub 500.000 de euro sunt trei scenarii cu privire la ponderea cheltuielilor salariale aferente angajaților care sunt plătiți la nivelul salariului minim: 15%, 25%, 35%.

În scenariul moderat (cel mai probabil), în care microîntreprinderile cu venituri sub 500.000 de euro înregistrează 1 din 4 salariați la nivelul salariului minim, ele vor înregistra cheltuieli brute suplimentare de 936 milioane lei din cauza majorării salariului minim pe economie.

Ordonanța de guvern va genera pe parcursul anului curent o reducere a impozitelor plătite de către microîntreprinderile cu venituri sub 500.000 de euro de 955 milioane lei, în scenariul cel mai probabil. În ciuda acestui fapt, întreaga economisire fiscală urmează să fie orientată către acoperirea cheltuielilor suplimentare cu salariile, acestea din urmă crescând cu 936 milioane lei.

Firmele mici au sărăcit cel mai mult

“Mediul de afaceri local a înregistrat un accentuat fenomen de polarizare de la impactul crizei financiare: companiile mari s-au îmbogățit, firmele mici au sărăcit și mai mult. Ordonanța recent publicată de guvern, ce aduce modificări asupra plafonului de încadrare a microîntreprinderilor și a impozitului pe venit în funcție de numărul de angajați, are un efect benefic asupra firmelor mici, afectând pozitiv 9 din 10 companii active din România care consolidează 1,2 milioane de salariați.

Vorbim de impozite diminuate cu 955 milioane lei în 2017 (scenariul de bază cel mai probabil), din care 60% în comerț, construcții, agricultură, transporturi, alte activități și servicii prestate companiilor. În ciuda acestui fapt, efectul fiscal pozitiv asupra companiilor va fi compensat în întregime de creșterea cheltuielilor cu salariile, în scenariul în care microîntreprinderile înregistrează o pondere de 25% a cheltuielilor salariale aferente angajaților plătiți la nivelul salariului minim.

Salariul minim pe economie a fost majorat de 12 ori în ultimii opt ani și a crescut mult mai rapid decât nivelul productivității medii, ponderea acestuia în salariul mediu brut înregistrat la nivelul economiei crescând de la 27% în 2008 până la 43% în 2016. Cele mai afectate companii au fost firmele mici, cu venituri sub 500.000 de euro, care au înregistrat o creștere a ponderii cheltuielilor cu salarii în total venituri de la 11,9% în 2008, până la 17% în 2015. Efectele pozitive prin diminuarea impozitelor sunt anulate de creșterea cheltuielilor cu salariile.

Vorbim despre o redistribuire a veniturilor orientate posibil către stimularea consumului, ce nu are efecte benefice pe termen scurt asupra companiilor românești deoarece consumul se orientează preponderant către importuri. O măsură de reducere a costurilor fiscale pentru microîntreprinderi, condiționată de reinvestirea economiilor generate astfel în investiții pe termen lung pentru dezvoltarea afacerilor, ar fi avut un efect mult mai puternic în economie, prin reducerea fenomenului de polarizare și creșterea păturii de mijloc în rândul firmelor românești”, menționează Iancu Guda, analist la Coface România.

Incendiu la Constanţa. O maşină a luat foc în parcare

Adaugati comentarii