Orașul e înțesat de mașini, iar ieșirea spre Oradea, sufocată zilnic de trafic. Noile șosele de mare viteză nu rezolvă problema: miniautostrada Câmpia Turzii – Gilău și centura la suprapreț Vâlcele – Apahida deviază doar o parte din trafic. În aceste condiții, variantele de ocolire sunt așteptate cu sufletul la gură de clujeni.

Centura metropolitană a Clujului, în lungime de 38 km, este unul dintre proiectele cele mai trâmbițate ale administrației locale, iar mai nou a devenit “prioritate naţională, un proiect vital pentru decongestionarea traficului din oraş”.

De altfel, pentru a fi mai convingător, primarul Emil Boc a chemat la Cluj membrii comisiei de transport a Parlamentului European, deoarece se presupune ca acest proiect să fie realizat din banii Uniunii, și anunță că secretarul de stat în Ministerul Transporturilor, Marcel Boloș, fost șef al Agenției de Dezvoltare Regională Nord-Vest, a menționat că obiectivul este inclus în Master Planul General de Transport al României, cu finanţare din fondul de coeziune.

“Estimăm că pentru acest proiect vom atrage 153 de milioane de euro. Sunt peste 60.000 de maşini care intră zilnic în Cluj-Napoca dinspre Floreşti. Această centură este vitală pentru decongestionarea traficului unui oraş în plină dezvoltare cum este Cluj-Napoca şi va rezolva problema accesibilităţii la Autostrada Transilvania (A3).

Punctul de plecare al centurii este nodul A3 de la Gilău, continuă paralel cu Drumul Național (DN) 1 prin Floreşti şi iese la sensul giratoriu de la Cora, traversează DN1 printr-un pod, urmând traseul Bucium – Făget – Selgros. Intersectează astfel drumul spre Turda şi ajunge la nodul de la Dezmir al centurii Vâlcele-Apahida. Primăria Cluj-Napoca va realiza bretelele de legătură ale acestei centuri metropolitane cu oraşul prin Mănăştur, Zorilor şi Gheorgheni”, susține Boc.

Acord de mediu respins în 2014

Înainte de adoptarea noului plan urbanistic general (PUG) al municipiului primarul a cerut echipei de proiect să asigure baza legală pentru extinderea infrastructurii Clujului pentru a pregăti din timp accesarea finanţărilor europene pentru perioada 2014-2020, cu ajutorul cărora să facă investiţii pentru fluidizarea traficului în oraş şi zona adiacentă. Totuși, în 2014, Agenția Națională pentru Protecția Mediului (ANPM) respingea solicitarea de acord de mediu, formulată de proiectantul Iptana pentru autostrada urbană, “propusă a fi amplasată în intravilanul și extravilanul localităților Gilău, Florești, Cluj-Napoca, Sânnicoară, Apahida, Jucu Herghelie, în urma analizării documentației depuse, a verificării amplasamentului proiectului, inclusiv în raport cu poziția față de ariile naturale protejate”.

Motivul care a stat la baza deciziei luate de instituția de mediu era nedepunerea în termen de doi ani de la data solicitării a informațiilor solicitate de agenție, respectiv avizul de gospodărire a apelor, punctele de vedere ale direcțiilor silvice referitoare la suprafețele defrișate, amplasarea pasajelor și podețelor pentru faună, speciile de arbori replantați, avizul Ministerului Culturii și Cultelor față de siturile arheologice și monumentelor istorice de pe culoarul autostrăzii, după cum a motivat președintele ANPM, Elena Mehedințu.

Acces spre Spitalul de Urgență

Primăria Cluj-Napoca a precizat că sprijină două proiecte importante în parteneriat cu Primăria Floreşti şi cu Consiliul Judeţean (CJ).

“Primul proiect, pe care îl susţin cu toată convingerea, vizează centura mică de la Floreşti la Cluj, prin spatele Praktiker, Polus, care să ajungă la Valea Gârbăului. Există încă din 2007 un proiect care vizează instituirea unei bretele de circulaţie din Floreşti cu ieşire la Valea Gârbăului. Din acest punct ne vom implica prin amenajarea unui drum de 1 km pentru a asigura conexiunea cu oraşul, spre Mănăştur. De asemenea, se va reabilita şi drumul Sfântul Ion – Făget, o porţiune de 13 km, spre Calea Turzii.

Această bretea de circulaţie are o importanță majoră pentru cei care vor să ajungă în Floreşti şi la viitorul Spital Regional de Urgenţă (SRU), pentru decongestionarea DN1. Locuitorii din Floreşti vor avea o alternativă la intrarea actuală în municipiu. A două propunere pe care o cuprindem în PUG şi o vom implementa în parteneriat cu cele două instituţii se referă la construirea unui drum rapid pe o distanţă de 8,5 km de la nodul de autostrada până la sensul giratoriu de la Cora, fără să se treacă prin Floreşti. Proiectul implică traversarea Someşului printr-un pod şi ar contribui şi el la oferirea de acces facil către SRU şi fluidizarea traficului. Avem în vedere și continuarea realizării Centurii de Sud a oraşului”, spunea Boc.

Centura mare, centura mică

Practic, autostrada urbană va lega Gilăul de Dezmir, prin sudul cartierelor Mănăştur, Zorilor, Bună Ziua, Gheorgheni şi Someşeni. Deocamdată nu este foarte clar nici cât va costa întreaga centură metropolitană, nici când începe, nici când se termină. Centura mică Gilău – Cluj-Napoca, de 14 km, costă 40 de milioane de euro, iar cea mare, Cluj-Napoca – Vâlcele, de 24 km, 80 de milioane, în viziunea lui Boloș, iar banii de lucrări ar urma să fie alocați din acest an, potrivit Companiei Naționale de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România (CNADNR).

Costul total al centurii poate fi mult mai mare, deoarece un kilometru va costa între 5 și 7 milioane de euro, adică între 190 și 266 de milioane de euro, au concluzionat specialiștii prezenți la Cluj. Cu toate că recunoștea că primăria clujeană nu dispune de finanțare pentru acest proiect, Boc afirma că un termen realist de finalizare ar fi 2020, și chiar că părți din centură ar putea fi circulabile și înainte de acel an. Între timp, municipalitatea clujeană trebuie să se ocupe de realizarea bretelelor de legătură a acestei centuri cu oraşul, mai precis cu cartierele Zorilor şi Mănăştur.

Primarul Șulea demarează realizarea Ocolitoarei Sud

Primarul comunei Florești, Horia Șulea, este aproape de a finaliza proiectul Drumului de Ocolire pe partea de SUD. La licitația privind execuția drumului au depus oferte financiare 9 firme cu sume între 28 și 36 de milioane de lei: Diferit (28,4 milioane), Kiat și Viarom (29,4 milioane), Nord Vest Infrastructură (30,4 milioane), Napoca SA (31 milioane), Tirrena Scavi (31,8 milioane), Sylc Con Trans (32,5 milioane), Nord Conforest (33,2 milioane), ARL Cluj (35 milioane) și Porr Construct (36,1 milioane). În urma analizei documentației depuse, a respectării Caietului de Sarcini și a ofertei depuse, câștigătoare a fost declarată oferta celor de la Diferit SA.

floresti (Small)

“Legal, urmează perioada de contestaţii, dar sper să nu fie contestaţii, fiindcă am amânat până acum de patru ori această licitaţie, la cererea ofertanţilor. Dacă nu vor fi contestaţii, semnăm contractul și începe execuția propriu zisă. În funcţie şi de condiţiile meteo, precum şi alţi factori, în noiembrie ar trebui să avem drumul de legătură utilizabil. Din păcate, suntem nevoiţi ca la acest proiect să ne descurcăm pe cont propriu, fără nici un ajutor. Vorbim despre un proiect cu o importanţă nu doar locală sau regională, ci chiar şi naţională, fiind vorba totuşi de o rută alternativă la calea de comunicaţie cu Occidentul a României”, a declarat primarul Horia Şulea.

Floreștiul își face ocolitoare pe credit

La început de an, CEC Bank a câştigat o licitaţie a Primăriei Floreşti de servicii de acordare a unui credit bancar de 47,6 milioane de lei, în vederea finanţării obiectivelor de investiţii de interes local. Banii vor fi folosiți la realizarea drumului de ocolire Sud Floreşti-Cluj şi la alte investiţii publice. Conform planurilor, șoseaua va porni din strada Tăuţiului şi va face joncţiunea în Cluj-Napoca cu Drumul Sfântul Ioan, va avea 2,6 km firul principal, la care se adaugă 2 km de bretele. Drumul de ocolire va dispune de 11 podeţe şi de două poduri, de două giraţii şi de trei intersecţii. Vor fi incluse şi două bretele de legătură cu DN1, una în zona Metro şi alta în perimetrul Polus. Carosabilul va fi de 2×3,5 m, pe o parte trotuarul este de 1,5 m, iar pe cealaltă parte va fi inclusă şi o pistă de biciclete, lăţimea ansamblului trotuar – pistă fiind de 2 m.

60.000 de mașini zilnic la intrarea dinspre Oradea

Un studiu pentru Zona Metropolitană Cluj (ZMC), aferent perioadei 2014-2020, realizat de companiile de consultanță Urbasofia și MKBT Habitat la comanda ADRNV, remarcă faptul că există o presiune uriașă asupra singurului drum de acces (DN1, 2-4 benzi) și a zonelor construite din ambele localități, creând disconfortul pierderii de timp în trafic de către rezidenți. Conform recensământului rutier din 2010, traficul din ZMC și cel de legătură cu Coridorul IV este al doilea ca volum din România, după cel din intrările în municipiul București.

trafic (Small)

Pentru 2015 era estimat un flux de 16.000 autovehicule pe tronsoanele Florești – Cluj-Napoca – Apahida și Cluj-Napoca – Turda, însă date mai noi referitoare la fluxul de intrare către municipiu indică volume de trafic pentru zile lucrătoare ce depășesc prognozele (58.660 autovehicule pe ruta Florești – Cluj-Napoca, 31.183 pe ruta E60 de intrare sudică spre Cluj-Napoca). Practic, ruta Florești – Cluj este cea mai aglomerată din țară, cu valori peste cele ale intrării în București pe DN1, la Otopeni.

Accesul prin nordul municipiului, nerezolvat

“Există un flux foarte ridicat de autovehicule către Cluj-Napoca (164.891 de vehicule pe ambele sensuri), care în lipsa unor variante ocolitoare traversează orașul, cauzând supraaglomerare, degradarea structurii urbane, poluare și disconfort ridicat locuitorilor. Aceasta reprezintă și o problemă pentru localitățile Baciu, Florești, Gilău, traversate intens de vehicule.

Principalul motiv al congestiei și problemelor de trafic rutier din ZMC sunt cauzate de lipsa unor variante ocolitoare pentru Cluj-Napoca și localitățile din vecinătate. Centura Apahida-Vâlcele rezolvă într-o anume măsură fluxurile dinspre Dej și Reghin, conectându-le cu zona sudică a municipiului (către Turda și nodul de autostradă), însă rămâne problema fluxurilor care provin din aceleași direcții pe legătura Zalău (prin nordul municipiului)”, remarcă experții.

Centura Vâlcele – Apahida, plătită triplu

Singura centură funcțională a Clujului, Vâlcele – Apahida (24 km), a fost tergiversată și ca perioadă de realizare, și în materie de cheltuieli. Aceasta a fost licitată iniţial la 50 de milioane de euro, iar în final a ajuns să coste 180 de milioane. O porțiune de 3 km a rămas mult timp nefuncțională din pricina surpărilor de teren. Proiectul centurii a atins costuri mari din pricina traseului prost ales şi din cauza managementului defectuos.

valcele 5 (Small)

Pentru porțiunea cu probleme statul român a încheiat un contract cu firma de construcții Vegzepszer (Ungaria), care apoi a intrat în insolvenţă şi nu a mai avut capacitatea de a finaliza lucrările. Direcția Regională de Drumuri și Poduri a trecut la negocieri cu compania de construcții Keller, cea care se angajase iniţial ca garant în proiect.

Cele trei centuri trebuiau să fie acum șapte ani

Pe portalul CJ Cluj figurează trei scenarii de centuri de ocolire: Sud-Est (DN 1 – DN 1C), Nord (DN1C – DN 1F), Vest (DN1 – DN1F), cu o lungime totală de 55,7 km. Ca beneficiar figurează CNADNR, iar proiectant este DP Consult. Ramura Est (23,6 km) vizează traseul DN 1, DN1C, Vâlcele, Gheorgheni, Dezmir, Dej, DN1C; Ramura Nord (20,6 km): varianta Est, Apahida, Baciu; Ramura Vest (11,4 km): DN1, Florești, DN1F, cu legare la A3 pe malul Someșului Mic, la est de Gilău. Platforma este prevăzută la 10 m, iar partea carosabilă, la 7 m (2×3,5m). Durata prevăzută de realizare a întregii investiții era 2005-2009, cu finanțare din fonduri externe, de la Banca Internațională pentru Reconstrucție și Dezvoltare.

Autostrada se dezmorțește

Lucrările la A3, care trebuia să decongestioneze traficul în tot județul, s-au desfășurat cu mare greutate, doar 52 km fiind funcționali, între Gilău și Câmpia Turzii. Luna trecută, CNADNR a emis ordinul de începere a lucrărilor pe cele trei loturi de pe tronsonul Ogra – Câmpia Turzii. Lotul 1, Ogra – Iernut (3,6 km), va fi executat de asocierea Geiger Transilvania – Wilhelm Geiger, pentru 55,7 milioane de lei, fără TVA; lotul 2 Iernut – Cheţani (17,9 km), de Astaldi – Max Boegl – Astalrom – Consitrans , pentru 437 de milioane; lotul 3 Cheţani – Câmpia Turzii (15,6 km), de Straco Grup – Specialist Consulting – Total Road, pentru 279 de milioane. Fiecare lot trebuie executat în termen de un an.

autostrada 4 (Small)

Proiectul A3 presupunea realizarea a 404 km de drum rapid pe ruta Braşov –Borş, tronsoanele prevăzute fiind Braşov – Făgăraş (40 km), Făgăraş – Sighişoara (53 km), Sighişoara – Târgu-Mureş (58 km), Târgu-Mureş – Câmpia Turzii (37 km), Câmpia Turzii – Gilău (52 km), Gilău – Mihăieşti (24 km), Mihăieşti – Suplacu de Barcău (76 km), Suplacu – Borş (64 km). Iniţial, termenul de finalizare pentru A3 era 2013, iar costurile totale au crescut de la 2,2 la 6 miliarde de euro, ultimul termen estimat pentru terminarea proiectului fiind 2020, în viziunea ministrului Transporturilor, Dan Costescu.