foto: clujmanifest.ro

Armenii din Gherla au sărbătorit hramul secundar al catedralei sâmbătă, 11 iunie şi le-au fost alături armeni din întreaga ţară şi de peste hotare.

Sfânta Liturghie, oficiată de preotul paroh Szakács Endre alături de preotul paroh al Bisericii Armeano-Catolice din oraşul Gheorgheni (judeţul Harghita), Gál Hunor, lansarea unor cărţi, vernisarea expoziţiei de costume armeneşti a doamnei Simó Júlia şi un spectacol de teatru au fost jaloanele unei zile emoţionante, la care au participat P.S. Episcop Datev Hagopian, Întâistătătorul Bisericii Ortodoxe Armene din România, Arhiepiscopul Romano-Catolic de Alba Iulia, dr. Jakubinyi György, ambasadorul Armeniei la Bucureşti, Hamlet Gasparian, Varujan Vosganian, preşedintele Uniunii Armenilor din România, preşedintele filialei Transilvania Nord a Uniunii Armenilor din România, Esztegár János, numeroşi invitaţi.

Sfântul Grigorie Luminatorul Apostolul Armeniei şi Catedrala din Gherla

Sfântul Grigorie Luminatorul a trăit între 240-332 şi este socotit Apostolul Armeniei. S-a născut la Valarshapat, capitala provinciei Ararat în Armenia şi este prăznuit pe 30 septembrie. Regele Tiridat l-a supus mai întâi torturilor şi l-a întemniţat timp de 13 ani. Grigorie izbuteşte să-l convertească şi pe rege, împreună cu familia sa şi întreg poporul. A fost hirotonisit episcop, iar apoi întronizat ca episcop al Armeniei. Se pare că Sfântul Grigorie ar fi făcut o călătorie la Roma împreună cu Tiridates. La capătul vieţii, Sfântul Grigorie Luminătorul s-a retras într-o peşteră şi a murit în sălbăticie. Nişte păstori au ridicat deasupra lui o movilă de pietre.

În timpul persecuţiei iconoclaste din secolele VII-VIII, capul şi o parte din moaştele Sfântului Grigorie au fost duse la Napoli. Capul se pare că ar fi ajuns la Roma după aceea, în anul 1628, a fost dus înapoi la Napoli în noua mănăstire San Gregorio Armeno. Mâna dreaptă a Sfântului Grigorie Luminatorul are o istorie tumultoasă deoarece, pe seama ei a luat naştere în Armenia o tradiţie potrivit căreia posesia acesteia conferă legitimitate episcopului sau episcopilor pentru a accede la demnitatea de Catolicos.

Dintre obiectele de valoare ale bisericii din Gherla amintim un fragment din Crucea Sfântă a lui Isus, aplicată pe Crucea aurită care a fost emblema Frăţiei Flagelanţilor, Relicva Sfântului Grigore Iluminatorul, cu certificat de autenticitate, închise într-o ramă preţioasă şi aduse de la Roma de către un preot armean şi un tablou atribuit lui Peter Paul Rubens, „Coborârea lui Isus de pe Cruce”. Alte două tablouri ale lui Rubens se află la Muzeul Brukenthal din Sibiu. Este vorba de „Sf. Ignațiu de Loyola” și „Sf. Franciscus Xaverius”.

Sfânta Liturghie a fost urmată de lansarea volumului al II-lea din „Oraşul liber regal Gherla (1700-1900)” a lui Kristóf Szongott şi albumul foto „Armenians in Romania. The Studies of the People close to Us” de Andreea Tănase, volume prezentate de Lucian Nastasă Kovacs şi Varujan Vosganian şi de preşedintele filialei Transilvania Nord a UAR, ing. Esztegár János, organizatorul acestei mari sărbători a armenilor din Gherla.

Ziua s-a încheiat la Casa Municipală de Cultură cu spectacolul Teatrului „Mihai Eminescu” din Botoşani „Strunga dintre moarte şi viaţă”, realizat de Florin Kevorkian.

„Venirea mea la Gherla îmi aduce tot timpul motive de bucurie, a spus P.S. Episcop Datev Hagopian şi cu această ocazie vreau să-i ofer un album Arhiepiscopului Romano-Catolic de Alba Iulia, dr. Jakubinyi György, realizat la împlinirea a 100 de ani de la târnosirea Catedralei Arhiepiscopiei Armene din Bucureşti”.

Tot cu această ocazie, Preafericitul Datev Hagopian a confirmat că se va afla la Erevan în perioada 24-26 iunie, când Sanctitatea Sa Papa Francisc va vizita Armenia la invitaţia Patriarhilor armeni și a președintelui țării. În Piaţa Independenţei din Erevan va avea loc o rugăciune ecumenică între Biserica Armeană şi Biserica Catolică, iar Sf. Părinte se va întâlni cu Sinodul Bisericii Armene, cu preşedintele armean Serzh Sargsyan şi va oficia o Sf. Liturghie în oraşul Gyumri, în memoria armenilor ucişi în 1915 Tot atunci va vizita Catedrala Armeană Apostolică a Celor Şapte Răni. Nu în ultimul rând Papa va vizita Complexul Memorial Tzitzernakaberd, dedicat victimelor genocidului din 1915, când 1,5 milioane de armeni au fost ucişi de turci.

Floarea de Nu-mă-uita de culoare violet– simbolul genocidului armean

O floare-ochi cu o pupilă întunecată, cuprinde suferinţa trecutului, înconjurată de un inel galben alcătuit din douăsprezece segmente – numărul dalelor monumentului de la Erevan, dedicat memoriei eterne a victimelor Marelui Rău, Genocidul Armean.

Corola care creşte din inelul, ce aminteşte şi de cele 12 provincii pierdute ale Armeniei, are cinci petale de culoare mov intens – numărul continentelor unde s-au refugiat supravieţuitorii genocidului, formând diaspora armenească risipită în lumea largă… Alte cinci petale de o nuanţă mai pală, înserate în corolă ca nişte punţi, simbolizează unitatea comunităţilor armene din lume.

Alice Valeria Micu