Prima ediție a Congresului Național al Istoricilor Români la Cluj

Universitatea Babeș-Bolyai, Facultatea de Istorie și Filosofie, Academia Română, Centrul de Studii Transilvane şi Comitetul Național al Istoricilor din România organizează în perioada 25-28 august 2016 la Cluj-Napoca prima ediţie a Congresului Național al Istoricilor Români.

În contextul dezvoltării accelerate a cercetării istorice românești din ultimul deceniu, organizarea unui Congres Național al Istoricilor poate fi privită nu doar ca un deziderat, ci și ca o necesitate,  afirmă organizatorii, iar prorectorul Ioan Bolovan a avut amabilitatea de a ne da câteva amănunte despre acest eveniment.

„ În ultima vreme, dezbaterile despre statutul istoriei atât în învăţământ, cât şi în spaţiul public au monopolizat atenţia mass-mediei, fie că au fost dezbateri provocate de Ministerul Educaţiei Naţionale, fie de diverse ONG-uri. Cert este că noi, istoricii români am simţit de mult nevoia de a avea o asemenea iniţiativă, de a ne întâlni periodic toţi istoricii români din ţară, dar şi cei care, datorită împrejurărilor îşi desfăşoară activitatea în afara României, pentru a fi împreună câteva zile şi a dezbate problemele actuale ale istoriei româneşti şi universale, pentru a vedea în ce măsură putem să influenţăm decidenţii politico-administrativi faţă de statutul istoriei ca ştiinţă, dar şi ca disciplină de învăţământ.

De aproape un deceniu, Universitatea Babeș-Bolyai s-a validat şi pe plan internaţional, în a fi, alături de Academia Română, fireşte, secţia de Ştiinţe Istorice şi Arheologie, ca fiind cea mai mare instituţie de învăţământ din România, cu rezultatele pe care le-am avut la cele mai recente congrese mondiale de istorie, unde cel puţin două treimi, poate până la 80% dintre participanţii români la aceste manifestări au provenit de la UBB.

b

Ca urmare a acestui aspect, a prezenţei masive în arena internaţională a istoricilor de la UBB  fost oarecum firesc ca iniţiativa coagulării istoricilor români să aibă loc tot aici, la universitatea noastră, care are şi din punct de vedere  material, logistic vorbind, posibilitatea de a desfăşura simultan 15 secţiuni paralele, de a caza sute de oameni.

Trebuie să vă spun că sunt înscrişi în acest moment aproape 500 de istorici din România, din Republica Moldova, Ucraina, Serbia, Ungaria, Israel, Franţa, Germania, Italia, istorici români sau de expresie lingvistică română, pentru că sunt istorici care nu sunt români nativi, dar prin preocupările lor ştiinţifice fie din Anglia, fie din Statele Unite sau Italia, au avut spaţiul românesc între şantierele de lucru, cunosc istoriografia românească, au publicat şi în limba romînă şi atunci s-au alăturat acestei iniţiative.

Aceşti aproape 500 de istorici care activează în universităţi, în institutele de cercetare ale Academiei Române, în muzeele şi arhivele judeţene, ori universităţi din afara României vor radiografia în  aceste zile de 25-28 august, prin comunicările pe secţiuni şi la mesele rotunde, stadiul în care se află istoriografia românească în prima manifestare de acest gen.

În România postcomunistă nu s-a mai derulat un eveniment al istoricilor de o asemenea amploare. Abia în 1980 a avut loc un Congres Mondial de Istorie la Bucureşti, cu peste 2000 de participanţi din întreaga lume, dar de atunci în România nu a mai avut loc un congres de istorie cu această anvergură” ne-a spus printre altele prof. Ioan Bolovan, prorector al Universităţii Babeș-Bolyai, cercetător științific la Centrul de Studii Transilvane al Academiei Romane.

Acest eveniment, de la Cluj, dar şi ediţiile viitoare va fi coordonat de Comitetul Naţional al Istoricilor Români, o entitate care există de multe zeci de ani şi este afiliată Comitetului Internaţional de Ştiinţe Istorice,(International Committee of Historical Sciences -ICHS) și care organizează din 5 în 5 ani Congresele Mondiale de Istorie.

Preşedintetele Comitetul Naţional al Istoricilor Români, rectorul UBB, Prof. Academician Ioan- Aurel Pop şi-a propus defăşurarea Congresului Național al Istoricilor Români din doi în doi ani, cu schimbarea locului de desfăşurare, iar conform candidaturii depuse de Universitatea Alexandu Ioan Cuza din Iaşi, probabil că ediţia 2018 se va desfăşura acolo.

„În anul în care vom celebra centenarul Marii Uniri, Iaşiul are toate şansele să fie gazda cele-i de-a doua ediţii a congresului nostru. Iaşiul era sediul Guvernului României în 1918, de la Iaşi s-au coordonat toate acţiunile care au însemnat acel an Marea Unire a Basarabiei la 26 martie, apoi a Bucovinei în 28 noiembrie şi la 1 Decembrie, a Transilvaniei. Aşadar, Iaşiul este o capitală simbolică, potrivită cu următoarea ediţie a congresului care, sperăm, aici la Cluj, la finele celor patru zile de lucrări să consemneze şi nivelul istoriografiei româneşti, a provocărilor cărora trebuie să le facă faţă şi să vină cu soluţii pe care să le supună decidenţilor politico-administrativi.

Fără cultivarea istoriei, a literaturii, a geografiei, a etnologiei, practic, viitorii cetăţeni ai României nu vor avea repere identitare, vor fi nişte pioni care vor fi mutaţi pe tabla de şah a istoriei, a vieţii cotidiene, vor face prin mecanisme automatizate lucruri palte, fără să înţeleagă dacă acelea sunt împotriva spiritului, a tradiţiilor, a ceea ce a însemnat identitatea părinţilor, bunicilor şi străbunicilor”.

Istoria se scrie şi astăzi, s-a scris şi ieri şi, dacă vom exista se va scrie şi mâine. Ea se scrie în fiecare zi d ecătre oameni, dar se rescrie de către istorici”, a concluzionat prof. Ioan Bolovan.

Prelegeri in plen

Noi direcții în cercetarea, interpretarea și promovarea neoliticului și eneoliticului din România

Metodologie și metode, analiză și interpretare în arheologia mileniului III în România

Arheologie, istorie și informatică în cercetarea monumentelor ecleziastice medievale – ArhInMed

Românii balcanici (aromânii şi meglenoromânii) – parte a istoriei sud-est europene şi a istoriei românilor

Comerţul exterior al Ţărilor Române în secolele XVI–XIX. Actualitatea, sursele şi perspectivele cercetării

Istoria economică și socială a Transilvaniei în Evul Mediu și epoca Principatului

Comunităţile istorice româneşti din vecinătatea României. Istorie şi perspective

Istoria regională, între istoria națională și universală. Bucovina

„Supușii împăratului”. Popoarele din Monarhia dunăreană între loialitate dinastică și identitate națională (secolele XVIII-XX)

Relațiile internaționale în Europa Centrală și de Est (sec. XVIII – XX)

Identități și alterități în spații imperiale (sec. XVIII – XX)

Iluminism medical în Țările Române sau iluminism  în granițe cronologice firești

Gândire magică și societate în România (secolele XVII-XX)

Elitele ecleziastice din spațiul românesc și rolul lor politic (sec. XVIII – 1914)

Elitele epocii moderne în cercetarea istorică românească (sec. XVIII-1948)

Istoria Mobilității în spațiul românesc

Aboliţionism şi emanciparea ţiganilor în principatele române

Tipare ale vieții de familie în spațiul românesc în epoca modernă – abordări cantitative

Propagandă, mobilizare și implicarea populației în Primul Război Mondial

Armata română în primul an al Războiului de Întregire. Analiza Campaniei din anul 1916

Anul 1918 în Istoria Românilor

Memoria colectivă a Marelui Război

Implicații și consecințe demografice ale Marelui Război (1914-1919)

Marele Război în filmul artistic

Germanii din România în anii 1918-1989

Evoluția statului român în secolele XIX-XX

Istoriografii și istorii ale universităților în România (secolele XIX-XXI). De la cercetare la reprezentare

Probleme actuale ale istoriografiei juridice românești. De la politizarea istoriei la noile metode de cercetare

Istoria economică între general și regional. Opțiuni metodologice, paradigme și agendă

Istorie bancară în România în perioada modernă și contemporană

Raportul dintre cadrul politico-istoric si cadrul juridic in istoria românilor

România interbelică. Realitate şi percepţie

Societate, politică și identitate în timpul celei de-a doua conflagrații mondiale

Cultura, istoria și istoriografia comunistă în Europa Centrală și de Est

Evoluţii regionale şi locale româneşti în perioada comunistă (1945-1989)

Orașele din România în anii regimului comunist

Politici publice și procese decizionale referitoare la învăţământul superior din România (1948-2015)

Comedia, genul cinematografic cel mai eficient în propaganda comunistă românească

Noi abordări ale istoriei Școlii Clujene de Medicină şi Farmacie

Mișcarea monografică din Banat-Crișana: tendințe și perspective

Reclama prin istorie – Istoria prin reclamă. Noi perspective asupra istoriei României în secolul al XX-lea

Presa și Arhivele – Depozitare de informație istorică pentru secolele XIX-XXI

Abordări contemporane ale istoriei construcţiei europene

Surse vechi şi noi: informaţii istorice şi metode de analiză. 1. Perspective cronologice: 1. Antichitatea

Surse vechi şi noi: informaţii istorice şi metode de analiză. I. Perspective cronologice: 2. Evul Mediu

Surse vechi şi noi: informaţii istorice şi metode de analiză. I. Perspective cronologice: 3. Epoca Modernă

Surse vechi şi noi: informaţii istorice şi metode de analiză.  I. Perspective cronologice: 4. Epoca Contemporană

Surse vechi şi noi: informaţii istorice şi metode de analiză. II. Perspective tematice: 1. Urbanizare şi urbanism

Surse vechi şi noi: informaţii istorice şi metode de analiză. II. Perspective tematice: 2. Studii de securitate

Edițiile critice, încotro? Necesități, norme și principii de editare

Incendiu la Constanţa. O maşină a luat foc în parcare

Adaugati comentarii