alin tise banner

VIDEO: Petrestii de Jos, tărâmul mirific al Cheilor Turzii

Comuna Petreştii de Jos este situată în podişul Transilvaniei, în partea de jos a judeţul Cluj, în depresiunea Hăşdatelor, la o distanţă de 15 km de municipiul Turda. Comuna se întinde pe o suprafaţă de 75 km pătraţi şi se compune din 7 localităţi: Petreştii de Jos (reşedinţă a comunei), Petreştii de Mijloc, Petreştii de Sus, Livada, Plaiuri, Crăieşti şi Deleni.

Comuna Petreştii de Jos a fost locuită încă din timpuri preistorice, aşa cum atestă descoperirile arheologice, în special peşterile din Cheile Turzii. Încă din secolul al XIII-lea se menţionează în documente existenţa unui sat în apropierea Cheilor Turzii – Petreştii de Jos –cunoscut şi sub numele de Petridul de Jos ( în maghiară Peterd sau Magyar Peterd). Primul document care atestă această aşezare este un act de proprietate dat de Capitalul bisericii din Oradea, la 6 octombrie 1278, în care localitatea apare cu numele “terra Hasadat” (“pământul rupturii, al crăpăturii”, cu referire la Cheile Turzii). În Evul Mediu din 1294 până în 1480 apar mai multe atestări ale satului Petreştii de Jos dovedind astfel continuitatea existenţei localităţii.

Pîrv Ioan, primarul comunei Petreştii de Jos

Mă simt un privilegiat că m-am născut pe aceste meleaguri pentru că este o zonă deosebit de frumoasă, spune Pîrv Ioan, primarul comunei.

Locuitorii din Petreştii de Jos sunt menţionaţi în relatările cu privire la marile bătălii politice şi sociale: răscoala de la Bobâlna, răscoala condusă de Horea, Cloşca şi Crişan, revoluţia de la 1848-1849, mişcarea memorandistă şi mişcările sociale din toamna anului 1918. Poziţia geografică a făcut ca în permanenţă comuna Petreştii de Jos să fie în aria de desfăşurare a acestor evenimente.

Satele păstrează un adevărat cult al strămoşilor şi al eroilor neamului cinstiţi prin monumente funerare, troiţe sau altare în biserici. Legendele româneşti din Petreştii de Jos relevă o bogată mitologie cu subiecte pline de dramatism legate de eroii din răscoale şi descriu aspecte ale vieţii rurale: oraţii de nuntă, descântece, bocete şi multe pilde izvorâte din istoria oamenilor pe aceste meleaguri.

Sunt undeva la 100.000 de turiști anual. Mulți dintre aceștia sunt străini, mai spune Pîrv Ioan.

Comuna Petreştii de Jos se compune din 7 localităţi: Petreştii de Jos (reşedinţă a comunei), Petreştii de Mijloc, Petreştii de Sus, Livada, Plaiuri, Crăieşti şi Deleni. Comuna Petreştii de Jos este situată în Depresiunea Petreştilor, la poalele Culmii Hăşdate a munţilor Petridului din cadrul munţilor Trascăului, pe râul Hăşdate.

Munţii Trăscăului reprezintă o unitate montană caracterizată prin prezenţa micro-relieful periglaciar. Un rol important în definirea trăsăturilor cadrului natural al Trăscăului îl are şi relieful carstic, bine reprezentat, ce cuprinde întreaga gamă de forme specifice. In ceea ce priveşte structura petrografică, putem spune că pentru Munţii Trascău importanţă cea mai mare o au calcarele, datorită evidenţierii lor în relief. Datorită prezenţei acestei roci solubile se poate observa carstificarea intensă amintită anterior, cu multe sectoare de chei, platouri carstice şi peşteri, precum şi martori de eroziune şi masive calcaroase.

Pe raza comunei sunt 14.500 de ovine, mai multe stâne, iar din punctul ăsta de vedere s-ar putea gândi o strategie pentru dezvoltarea agroturismului, spune Pîrv ioan.

Munţii Petridului se situează în partea nordică a munţilor Trascăului şi se caracterizează prin varietate morfologică. Aceasta unitate muntoasă depăşeşte într-un singur punct 1000 de metrii şi se înclină de la sud vest spre nord est.

La poalele acesteia se găseşte depresiunea Petreştilor unitate de relief care face trecerea de la zona muntoasă înspre câmpia Transilvaniei. Altitudinea medie în depresiunea Petreştilor se situează în jurul valorii de 400 m. Depresiunea are aspect de platou calcaros mărginit de abrupturi şi secţionat de Cheile Turzii.

In cadrul acestei depresiuni se remarcă defileul Hăşdatelor, format de râul Hăşdate. Râul Hăşdate denumit şi Valea Hăşdate este un afluent de stânga a râului Arieş. Acest râu (31 km; 215 km2) îşi are obârşia în zona de contact a Muntelui Mare cu dealurile periferice. Străbate Depresiunea Hăşdatelor, Depresiunea Petreştilor pentru ca în continuare, să intre într-o zonă calcaroasă unde-şi sculptează CheileTurzii, declarată rezervaţie naturală.

Cheile Turzii sunt superbe. Cei care nu au venit niciodată până acum, îi invit cu drag, spune călduros Pîrv Ioan.

După aceasta, râul drenează un mic bazinet şi pătrunde apoi într-un defileu săpat în ofiolite. Râul Hăşdate izvorăşte din Munţii Trascăului şi traversează localităţile Hăşdate, Lita, Crăieşti şi Petreştii de Jos. Dintre afluenţi de dreapta ai acestui râu pot fi amintiţi: Livada, Petridul, Feredeu, Pârâul Lupului, Aron şi Pârâul Arinei, iar dintre cei de stânga cei mai importanţi sunt: Dumbrava Filei, Sălişte, Micuş şi Negoteasa. Deşi acest râu primeşte 23 de afluenţi, râul nu are un debit mare (sub 1 m cub/s).

Localitatea Petreştii de Jos, reşedinţa comunei cu acelaşi nume este dezvoltată pe cursul acestui râu. Aceste aspecte pot fi constatate din imaginea de mai jos. Pe raza localităţii Petreştii de Jos, râul Hăşdate primeşte ca afluenţi pe dreapta pârâiaşele Valea Mare şi Valea Petridului, iar pe stânga pârâiaşele Indol şi Negroteasa. Fondul funciar al comunei Petreştii de Jos cuprinde 8696 hectare. Site primaria Petrestii de Jos: https://petrestiidejos.ro

Adaugati comentarii