Festivalul Internaţional de Teatru Sibiu va genera construirea unui Centru alternativ pentru cultură, educaţie şi cercetare

Teatrul, festivalul şi universitatea sunt cele trei dimensiuni culturale ale Sibiului cu care orice oraş îşi poate construi o politică tridemnsională, culturală, educativă şi de ce nu, economică.

Cu prilejul unei conferinţe de presă Constantin Chiriac, directorul Festivalului Internaţional de Teatru Sibiu a reamintit succesele vizibile ale festivalului, dar şi efectele lui pentru oraş şi comunitatea culturală din România.

„Tema festivalului din acest an este „Construim încredere”, este o temă conclusivă pentru că sunt etape de dezvoltare care, la un moment dat, îşi devin sieşi suficiente şi care trebuie să nască un alt concept capabil să ducă mai departe ceva.

Imediat după întâlnirea de aici voi avea o întâlnire cu  14 arhitecţi care sunt veniţi din toată lumea pentru a porni în aventura construirii noului teatru, care înseamnă cu totul altceva decât conceptul unei clădiri din România sau de oriunde din lume.

De-a lungul timpului festivalul a făptuit. Am făcut singura şcoală de teatru din România care nu a produs niciun şomer, prima promoţia fiind în 1997. Apoi a fost bursa de spectacole care şi-a dat din ce în ce mai mult roadele, alături de ea, Şcoala de management Cultural, singura din România, din păcate. Festivalul a fost motorul de dezvoltare a activităţilor legate de Capitala Culturală Europeană, festivalul a dat credibilitate Şcolii doctorale de la Sibiu, pe platforma de teatru şi artele spectacolului.

Viaţa, festivalul, Fabrica de Cultură ne-a pus în situaţia de a gândi şi a găsi soluţii şi atunci când statul nu te poate ajuta, când nu reuşeşti să găseşti fonduri europene cât de repede, când legislaţia este aşa cum este, cauţi soluţii să poţi să ţii în viaţă spectacole precum Faust, Lulu  sau Metamorfozele.

În viitorul Centru alternativ pentru cultură,  educaţie şi cercetare am gândit patru spaţii de joc şi am reuşit să-l determin pe acest domn Tuşineanu( Ioan Tuşineanu n.r.), care conduce de 65 de ani Construcţii SA ridicând case să ne ajute să umplem acest teatru cu cultură.
A investit, a pus o sumă importantă şi am găsit o formulă de afacere pe o perioadă  lungă, de 20 de ani, apelăm şi la Fonduri norvegiene şi sperăm ca acest spaţiu, Fabrica de cultură  să devină Centrul alternativ pentru cultură, educaţie şi cercetare  şi să-l vedem anul viitor într-o haină nouă.

El va fi construit din interior şi am plecat de la nevoia acestui oraş, a festivalului, a ceea ce înseamnă patrimoniul construit de-a lungul timpului, de capitală culturală europeană. Va avea trei spaţii de joc, nu foarte mari, o sală de maximum 500 de locuri, o sală de 300 de locuri şi o sală de 150-180 de locuri. Va fi o structură modulară. Noutatea va fi că pentru fiecare scenă vom avea câte un spaţiu de repetiţii de exact aceleaşi dimensiuni şi cu exact aceleaşi dotări, ca să nu mai ocupăm niciodată spaţiile de joc cu repetiţiile.

În acelaşi timp, pentru sala mare vom avea o scenă lungă, de măsura Cirque du Soleil, spaţiul cel mai mare pe care îl ocupă o structură: 27 de metri lungimă, 68 adâncime, 48 înălţime şi va fi un spaţiu de repetiţii similar. Orice nebunie de genul acesta trebuie gândită nu la modul megaloman, ci trebuie gândit cum o ţii în viaţă.(…) Ne-am gândit ca în spaţiul nou să facem un centru de congrese, pentru că România nu are niciun centru profesionit de congrese” a adăugat Constantin Chiriac.

Între timp a avut loc la Sibiu o întâlnire dintre Ministerul dezvoltării din Polonia şi Ministerul Dezvoltării din România, împreună cu Ambasada Poloniei, dar şi cu Ministerul Culturii de acolo. Modelul polonez de atragere a surselor de finanţare în cultură este unul excelent.

„Nu putem să rămânem singura ţară din Europa, a spus Constantin Chiriac,  şi este un lucru incredibil, să fim singurii care nu a pus cultura ca motor de atragere a fondurilor europene. Am făcut acest gest diperat, la mijloc de 2016, când guvernul mai poate depune la mijloc de mandat pe politici europene, să propun o schimbare de concept, iar din 2017 cultura să fie adăugată ca motor strategic de dezvoltare, mai ales că în urmă cu o lună Comisia Europeană a făcut o întâlnire pe ceea ce înseamnă cooperare şi fonduri europene.

Din nefericire, această surpriză uriaşă care a venit peste Europa, migraţia, a determinat Comisia Europeană să declare că în acest moment cultura trebuie să fie adăugată ca dimensiune strategică a politicii Uniunii Europene.

Am vrut să facem această întâlnire pentru a arăta felul în care Polonia a atras pentru cultură  132% bani europeni, mult m ai mult decât noi am putut atrage. Expertul ne-a vorbit despre ce înseamnă resursa umană, nu despre tehnologie, nu despre ceea ce înseamnă zonă de lobby, ci formarea experţilor la nivelul clasei intelectualilor din Polonia, în aşa fel încât ei să devină experţi care conduc jocurile la Bruxeles, dar, în acelaşi timp şi cunoscătorii a ce înseamnă diseminarea calităţii patrimoniale a unei comunităţi în proiecte de dezvoltare ulterioară” a mai spus Constantin Chiriac.

Alice Valeria Micu

Incendiu la Constanţa. O maşină a luat foc în parcare

Adaugati comentarii