Comuna Iara este situată în sud-vestul judeţului Cluj, la limita dintre Depresiunea Transilvaniei şi Munţii Apuseni. Iara, ca reşedinţă, este comuna ce numără 13 sate şi are aproape 15 kilometri pătraţi, fiind una dintre cele mai mari comune din judeţ sub aspectul întinderii teritoriale (locul 19). Teritoriul administrativ al comunei Iara ocupa o suprafata de 14 387,48 ha.

Vecini ai comunei sunt: la vest Băişoara (satul de centru şi satul Muntele Băişorii), la nord comuna Ciurila, respectiv satele Filea de Sus, Filea de Jos şi satul Şuţu; la nord-est comuna Petreşti cu satele Petreştii de Sus, Plaiuri şi Livada; la est comuna Moldoveneşti, iar la sud comuna Ocoliş ce aparţine judeţului Alba.

Cele 13 sate care intră în componența comunei  Iara sunt: Iara- centru de comuna, Agriş, Borzeşti, Buru, Cacova Ierii, Făgetu Ierii, Lungeşti, Maşca, Măgura Ierii, Ocolişel, Surduc, Valea Agrişului şi Valea Vadului

Relieful comunei Iara este foarte diversificat, de un pitoresc aparte, el constituind o importantă resursă turistică. Depresiunea Iara, în care se află localitatea de centru, este străjuită, de o parte şi de alta, de Muntele Mare şi de Dealul Agrişului. Muntele Mare şi Muntele Trascăului sunt prezenţi în cadrul comunei, primul prin extremitatea sa estică înspre Ocolişel, al doilea prin prelungirile din estul, sud-estul şi sudul comunei. La rândul lui, Dealul Agrişului, de 801 metri, este una dintre culmile semeţe ale zonei. Valea Ocolişelului este puternic adâncită (300-400 m), cu pante longitudinale mari (6-7 m/km) şi numeroase rupturi de pante. Străbătând intercalaţiile de calcare cristaline, apa a creat aici Cheile Ocolişelului. Relieful Munţilor Trăscău este strâns legat de particularităţile litologice, căpătând adesea un caracter greoi, cu culmi rotunjite şi văi care-l străbat, uneori, sub aspect de defileu ( Defileul Surduc, Defileul Arieşului). Pe valea pârâului Borzeşti, relieful capătă un aspect neuniform, având formă de chei, cu fenomene exocarstice şi numeroase rupturi sub formă de cascadă. Asemenea aspecte se întâlnesc şi la coborârea de la Măgura Ierii spre Surduc. Relieful fluviatil este şi el bine individualizat, zona fiind străbătută de Arieş, care are o vale adâncită, sub formă de defileu. Afluentul său principal este Iara , având o vale cu o luncă largă, pe alocuri mlăştinoasă precum şi terase supuse unor procese slabe de tasare, în aval de Surduc, având o vale adâncită sub formă de defileu.

Pe o întindere de aproape 15 km pătraţi, cât măsoară comuna Iara, întâlneşti o mare varietate a reliefului. Plecând din centrul comunei, Iara spre Băişoara şi Valea Ierii, călătorul întâlnește falnicii munţi ai Apusenilor, nu departe Muntele Mare, Muntele Băişorii, Muntele Agrişului, Muntele Filii, Muntele Săcelului, cu păduri întinse de brad, fag şi stejar.De la Cacova Ierii ajungi la Valea Vadului, o frumoasă localitate românească spre Muntele Cacovei cu vârful Boinic de  1457 m. Mai departe, la mică distanţă în muntele Băişorii există o staţiune foarte  apreciată de turiști, stațiune in care  după anul 1990 s-au construit o mulţime de case de vacanţă.Daca pornim de la  Iara  pe Valea Ierii spre  satul Surduc până la Buru, distanţă de 8 km.,  vom întâlni din nou un  munte  de înălţime mai mică, păduri  de-o  parte şi de alta si  ape limpezi.În apele cristaline ale râului Valea Ierii, apă care despică munţii, se găsesc cei mai frumoşi păstrăvi şi lipani din zona Apusenilor.Întreaga zonă a Ierii este bogată în animale sălbatice, loc bun pentru vânat, mistreţi, căpriori, iar mai sus  spre Valea Ierii poţi vedea şoimi, urşi şi cerbi.

Intrând în satul Buru, pe D.N. 75, daca o  luam pe valea Arieşului în sus, întâlnim  pitoreasca localitate Lungeşti, un sat mic aşezat de-a lungul Arieşului, cu oameni blânzi, buni, gospodari şi primitori de oaspeţi.Tot pe cursul Arieşului la câţiva kilometri spre dreapta se afla  satul Ocolişel – un sat retras, loc de agrement şi odihnă, de drumeţie, aici  aflându-se  Cheile Ocolişelului. Este o zonă  turistică frumoasa ,  unde s-au construit numeroase case de vacanţă.Dacă o iei de la Buru în jos spre Turda, la doar 2 km. întâlneşti o zonă deosebită,cu pădure  deasă, unde este amplasata  Cabana Buru.La o distanţă de doar 5 km. de cabana Buru se află localitatea Moldoveneşti, localitate în care se găsesc ruinele cetăţii medievale. Un alt traseu pe care călătorul îl poate parcurge, deosebit de interesant, de la Buru spre Remetea (jud. Alba),  ducea spre o zona deosebită, unde întâlneşti două mănăstiri, falnicul colţ al Muntelui Trascăului şi mai departe ruinele cetăţii Colţeşti.Satul  Iara, centrul comunei este o localitate cu o istorie bogata, cu peste 716 ani vechime, atestată documentar din anul 1288, o aşezare târg.Multă vreme Iara a cunoscut o mare activitate meşteşugărească, pe prim plan aflându-se olăritul. Aici se aflau renumitele produse ceramice, realizate de olari a căror faimă a trecut de graniţele ţării.

La Iara, se găsesc biserici care au o arhitectură diversă şi o istorie deosebit de interesantă. În primul rând biserica unitariană care are o vechime de peste 750 de ani şi biserica reformată în care sunt păstrate o serie de documente vechi, de mare preţ.

În comuna Iara există anumite zone cu un potențial turistic deosebit:

Defileul Arieşului cu râul Arieş ce reprezintă o adevărată coloană vertebrală pentru Munţii Apuseni;

• Depresiunea Buru, cu o lungime de 2 km;
• Cheile Borzeşti care încep în Buru unde întâlnim repezişuri şi cascade si un peisaj sălbatic;
• Cheile Ocolişelului, în care apar la partea superioară numeroase stânci şi mici abrupturi mascate de vegetaţie arborescentă.

Atestarea documentară

Având un destin istoric şi o individualitate proprie, localităţile care compun azi comuna Iara sunt atestate documentar in diverse momente istorice. Astfel , primele atestări documentare le avem  din perioada evului mediu.Potrivit documentelor, localitatea Iara este atestată in anul 1288. În Evul Mediu erau două sate cu numele de Iara: Iara de Sus şi Iara de Jos.Iara de Sus  (prima localitate a comunei) era aşezată în zona “Şesului Ierii”, spre satul Băişoara. În această parte se găsea şi o mină de aur, numită  multă vreme în perioada medievală  “Kororonya Banya”, sau mina lui Coroianu. La locul căruia i se zice,  “Groapa Papii” , era deci Iara de Sus.Iara de Jos (Alsojara) este atestată documentar tot din anul 1288.De fapt, la 1288 apare în documente sub numele de Jara, în 1322 tot Jara.In anul 1332 este amintit un Sacerdos de Jara (preot de Iara).In anul 1449 este pomenită Feljara, si tot in acelasi an  Aljara.Dupa 150 de ani, respectiv în 1599, sunt amintite ambele localităţi: Felso şi Also Jara. În conscripţia din 1733 apare doar denumirea Jara.În conscripţia lui Bucow la 1760, apare cu denumirea Alsojar.La 1417, cele două localităţi apar în alte documente scrise împreună „Iara et altera”,  Iara şi cealaltă Iara, la 1426 „Iara et Feljara” .In 1474 localitatii i se mai spunea, „ Aurifodina in territoria possessionis”Potrivit etimologiei acestui nume, un fapt este cert: denumirea are origine slavo-română. Referitor la migraţia slavilor în zonă, aşezarea ar fi primit numele de la un oarecare Iaroslav, un om de vază, poate chiar stăpânul acestor locuri.Apar în unele documente din perioada 1562-1592 nume de proprietari ai satului Iara de Sus, ca de exemplu : Ianoş Varsolvi, Ianoş Lupsai (familie de români din Lupşa), Martin Hesati, Martin Tofanto, Dionine More.

Populaţia stabilă

Populaţia stabilă reprezintă populaţia alcătuită din persoanele care locuiesc în comuna ce cuprinde toate satele aparţinătoare, cu domiciliul sau reşedinţa în localitate la momentul respectiv. Astfel conform recensământului din anul 2011 populaţie stabilă a Comunei Iara este de 3889 de persoane.

Având în vedere numărul persoanelor şi repartizarea acestora pe satele aparţinătoare comunei Iara se poate observa că satul Iara are ponderea cea mai mare în cadrul populaţiei stabile, având o pondere de 47%, satul Cacova Ierii cu o pondere de 11%, satul Agriș cu o pondere de 10%, satul Făgetul Ierii cu o pondere de 8%, satul Surduc  cu o pondere de 7% , satul Buru cu o pondere de 5%, satul Mașca cu o pondere de 4%, satul Ocolișel cu o pondere de 3% iar celelalte sate cu câte o pondere de 1% . Populaţia comunei Iara este în scădere accelerată astfel că la recensământul din anul 2011, faţă de ultimul recensământ realizat în anul 2002 scăderea populaţiei de aproximativ 18%.