doctor Nicolae Crişan

Începem periplul nostru prin lumea elitelor medicale clujene cu un domeniu de vârf, chirurgia robotică şi cu un medic tânăr, doctor Nicolae Crişan, şeful secţiei de Urologie de la Spitalul Municipal Cluj-Napoca.

Secvenţa cu chirurgul care cu mâinile în aer cere bisturiul începe să fie înlocuită, în anumite domenii cu chirurgul care stă la o consolă şi cu ajutorul unui robot cu braţe multiple vede, evaluează şi operează. Ceea ce acum nu foarte mulţi ani părea mai degrabă Science Fiction este astăzi o realitate în beneficiul pacienţilor, iar cei care au deprins acest „meşteşug” îl dau la Cluj-Napoca mai departe, studenţilor.

Chirurgia robotică este chirurgia viitorului

Despre dr. Nicolae Crişan se pot spune multe. E tânăr, conduce secţia de Urologie a Spitalului Municipal Cluj-Napoca, operează cu metode avansate, chirurgia laparoscopică şi cea robotică fiind specialitatea sa, cu care a avut reuşite deosebite la intervenţii dificile, majoritatea oncologice.

L-am văzut cu studenţii de la linia de limbă engleză şi calmul de acolo, căldura şi felul de a comunica sunt mărturisite de pacienţii de la spital. Cea mai nouă secţie de Urologie din România, înfiinţată de profesorul Ioan Coman, îl are la cârmă pe doctor Nicolae Crişan, format în echipa profesorului, cel care a condus secţia peste 10 ani.

Pentru că vârsta nu mai este de mult un criteriu, doctorul Crişan împărtăşeşte din experienţa sa studenţilor şi în cadrul unui curs special i-a avut ca invitaţi pe două personalităţi de marcă ale chirurgiei robotice mondiale, Prof. Ottavio De Cobelli şi pe
Profesorul Matei Deliu Victor, de la Institutul European de Oncologie din Milano, cu care au iniţiat trei zile pentru studenţii dornici să înveţe şi să deprindă cunoştinţele de bază în utilizarea robotului chirurgical Da Vinci.

Desigur, în Europa, în ţările cu potenţial financiar ridicat, lucrurile sunt mereu cu un pas înaintea noastră, dar Profesorul Ioan Coman şi ceilalţi membri ai secţiei de Urologie au colaborat cu institutul milanez şi sunt la acelaşi nivel în ceea ce priveşte utilizarea chirurgiei robotice.

Ştiu, sună ciudat, într-o Românie în care văietatul este sport naţional şi medicina este arătată mai mereu cu degetul. Şi totuşi, la Cluj, Universitatea de Medicină şi Farmacie are din ce în ce mai mulţi studenţi şi asta nu pentru costurile mai scăzute ale studiilor, ci pentru faima pe care medicii români şi cei străini, care au studiat aici şi-au căpătat-o, demonstrând că şcoala de medicină este una construită pe principii solide, cu un trecut glorios şi îndreptată spre viitor, care se arată la fel de plin de reuşite.

Aşteptând sosirea invitaţilor din Italia, am stat de vorbă cu doctorul Nicolae Crişan.

Care este, domnule doctor gradul de noutate al sistemului robotic Da Vinci pentru România şi pentru Cluj, în special?

N-aş spune că este un element de mare noutate, având ân vedere că déjà avem şase ani de experienţă robotică aici, la Cluj, iar la Bucureşti chiar mai mulţi ani. Practic, noi facem chirurgie robotică din 2009 la Spitalul Clinic Municipal. Există o echipă multidisciplinară, chirurgie generală, ginecologie, urologie, care practică această chirurgie robotică, deci există experienţe importante pe care noi încercăm acum să le împărtăşim generaţiilor care vin. Chirurgia robotică este chirurgia viitorului şi aparţine în special studenţilor şi rezidenţilor.

Care ar fi punctele slabe ale acestei metode, pentru că punctele tari cred că sunt cunoscute de mulţi?

Principalul punct slab al chirurgiei robotice este legat de costuri, este una scumpă, ce implică pentru sistem costuri foarte mari şi totdeauna ne împiedicăm de acest aspect în medicina de înaltă clasă, medicina de performanţă. Cred, însă, că nu ar trebui să fie aşa, chiar dacă se consideră că România ar fi o ţară mai săracă, cred că nu ar trebui, totuşi, să existe o limitare a accesului pacientului la medicina de înaltă clasă pe motive financiare.

Riscă să devină o modă să fii operat cu un robot chirurgical şi nu în maniera clasică?

N-aş putea să spun că este o modă. Indicaţiile de abord în chirurgie sunt reglementate prin ghiduri internaţionale, deci nu este o preferinţă a chirurgului, o preferinţă a pacientului, ci aceste lucruri se fac în funcţie de rezultatele oncologice funcţionale, care sunt importante pentru pacient, sunt semnificative.

Cât timp trebuie să se pregătească un chirurg ca să poată utiliza în manieră optimă metoda robotică?

Un avantaj esenţial al chirurgiei robotice este curba de învăţare, care e mult mai redusă în acest caz, fiind o chirurgie la vedere. Toată lumea din sală poate, pe un ecran special, să urmărească această intervenţie, astfel încât, faptul că ai accesul vizual, ai posibilitatea de a lucra la o consolă, asistat de un profesor cu experienţă, fac ca această curbă de învăţare să fie mult mai redusă şi implementarea chirurgiei robotice să fie mult mai rapidă. Sunt rezidenţi care imediat ce termină rezidenţiatul pot să efectueze deja intervenţii prin intermediul chirurgiei robotice.

Există contraindicaţii?

Nu există nicio contraindicaţie pentru chirurgia robotică. La început se credea că pacienţii cu obezitate, pacienţii cu istoric de intervenţii cu abdomen cicatricial ar fi o contraindicaţie. Ulterior s-a statuat faptul că nu există niciuna pentru chirurgia robotică şi orice tip de intervenţie pentru care s-au făcut recomandări prin ghiduri poate fi realizată prin acest abord.

Revenind la discuţia legată de procesul de învăţare, la acest curs noi l-am invitat pe profesorul Prof. Ottavio De Cobelli şi pe Profesorul Matei Deliu Victor de la Milano, de la Institutul European de Oncologie din Milano, care ne-au învăţat pe noi chirurgia robotică în 2009-20010. Împreună cu ei, noi am redus, practic, curba de învăţare la câteva luni, având o experienţă prealabilă în chirurgia laparoscopică şi am reuşit să o implementăm foarte repede, beneficiind de avantajele roboticii.

Unde se utilizează în Cluj chirurgia robotică?

Acest sistem robotic se găseşte în Cluj la Spitalul Clinic Municipal, unde este utilizat, aşa cum vă spuneam de o echipă multidisciplinară, atât de chirurgie generală, cât şi de ginecologie şi de către urologie. S-au realizat, în special, interveţii de tip oncologic, mai ales la chirurgia abdomenului.

Care este impactul acestui sistem asupra universităţii, mă gândesc la afluxul de studenţi?

În primul rând, acest curs se adresează studenţilor de linie engleză şi asta indică faptul că Universitatea de Medicină şi Farmacie „ Iuliu Haţieganu” poate să icludă în curiculă cele mai înalte tehnici chirurgicale, oferind posibilitatea studenţilor , ca în momentul în care termină studiile, să fie conectaţi la tot ce reprezintă standard în 2016, în medicina din ţările avansate.

Ştafeta se dă mai departe

Două calupuri de câte trei ore de pregătire teoretică, urmate de trei zile de pregătire practică, de dimineaţa până seara ar fi bilanţul în cifre al cursului organizat de UMF şi Spitalul Municipal. Practic, fiecărui student în parte i s-au alocat 30-40 de minute pentru a trece printr-o serie de exerciţii şi a se familiariza cu robotul.

Marius Apetrei, student în anul IV la Facultatea de Medicină a UMF „Iuliu Haţieganu” este unul din studenţii care au participat la acest curs, atât la partea teoretică, dar şi la cea practică, utilizând simulatorul. Eram curioşi să aflăm cum văd studenţii ocazia de a-şi însuşi deprinderile necesare acestui domeniu sensibil.

„Pentru noi, o asemenea oportunitate de a lucra pe consola folosită în sala de operaţii a robotului Da Vinci, dar care are în locul braţelor robotului un simulator, este una deosebită, aceea de a lua contact cu chirurgia robotică, de a vedea că aceasta nu este inaccesibilă, este extraordinar. Dacă se implică în proiectele noastre, al SARUS (Students’ Association of Robotic Urologic Surgery, Asociația studențească de chirurgie robotică urologică) orice student va avea ocazia să lucreze pe acest simulator, să vadă că este uşor de a învăţa, odată ce cunoşti principiile chirurgiei, manualitatea se capătă mult mai repede decât în chirurgia clasică sau în chirurgia laparoscopică” ne-a spus Marius Apetrei.

Ce spun studenţii, cum este la consolă?

La cinci minute după ce s-au aşezat la consolă, ar fi fost interesant să-i vedeţi pe fiecare în parte, mai ales pe cei străini.Ei au zis că nu au mai văzut aşa ceva, cum poate să ofere la vârful instrumentului o asemenea libertate în mişcare a penselor şi instrumentelor chirurgicale. Exact cum se mişcă mâna unui om, aşa poate să se mişte instrumentul în interiorul pacientului.

Cum vi se pare accesibilitatea din partea profesorilor?

Avem ocazia să fi cunoscut o echipă extraordinară, cea de la departamentul de Urologie a Spitalului Municipal din Cluj, care se implică, pot să spun zilnic în educarea noastră medicală şi în a ne oferi oportunităţi ca aceasta.

Sursa video