depresie

Criza psihologică – între pericolul biologic și pericolul economic

Un articol semnat de Dr. Lavinia Duică, Șef de lucrări la Universitatea “Lucian Blaga” din Sibiu, Medic primar psihiatru, Șef Secție clinică – Spital de Psihiatrie ”Dr. Gh. Preda” Sibiu, Psihoterapeut

“Povertyisundoubtedly a hardship, but a more severe hardshipthanpovertyisillness of the body, andeven more severe hardshipthanillness of the body isillness of thesoul”

În aceste vremuri tulburi în care suntem cu toții conectați la fluxul de știri ce privesc pandemia cu noul coronaviruspoate, mai mult decât oricând ne confruntăm cu o stare de teamă în fața numeroaselor primejdii care ne stau în față în perioada imediat următoare.

Sentimentul de teamă se manifestă în mod diferit de la caz la caz, la aceasta contribuind în mare parte tipologia personalității, precum și contextul socio-cultural sau profesional particular în care trăim și ne dezvoltăm. Astfel, sunt persoane care resimt doar o stare de stres, de disconfort emoțional, alții însă trăiesc intens negativ astfel de situații care le trezesc sentimentul de nesiguranță și pot dezvolta stări de panică, anxietate generalizată sau fobii. În aceste condiții, pe lângă impactul emoțional puternic negativ al anticipării pericolului (anxietatea „per se”) intervin, în plus, comportamentele de evitare (izolarea socială, excluderea unor activități din programul obișnuit, demisii din câmpul profesional) care pot influența viața de zi cu zi.

În cazul unei epidemii în care individul se confruntă cu posibila amenințare a vieții se întâlnesc mai multe tipuri de reacții emoționale și comportamentale, astfel: de la stări de stres,sau de frică, la reacții anxioase ușoare sau moderate apărute odată cuposibila infectare cu virusul, până la stări de panică determinate de iminența contaminării sau chiar de situații inofensive, dar încărcate de semnificație, prin crearea unor scenarii catastrofice.

Deși infectarea cu noul coronavirus(COVID-19) presupune o reală amenințare a vieții proprii cât și a celor din jur, sunt și persoane care declară nonșalant că nu le este frică de infecția cu virus. Cum este posibil acest lucru? Există mai multe explicații pentru aceasta. Unele persoane dețin mecanisme de adaptare eficiente astfel încât reușesc să își controleze stările de anxietate prin găsirea unor strategii raționale în lupta cu acest pericol biologic. Alții, însă prezintă un comportament de negare fața de posibilele consecințe negative ale infectării, afișând o stare de relaxare emoțională fără însă a cântări riscul cu adevărat, pentru ca, la un moment dat, foarte probabil și aceștia vor dezvolta stări anxioase moderate sau severe.

Putem dezvolta o criză psihologică?

Continuarea pe Ziar Medical Dr. Lavinia Duică despre criza psihologică – între pericolul biologic și pericolul economic