comuna taga delta transilvaniei

Prezentare video Comuna Țaga, Delta Transilvaniei

Comuna Țaga, supranumită si Delta Transilvaniei este situată în partea de est a județului Cluj și în jumătatea de vest a Câmpiei Transilvaniei, fiind compusă din localitățile: Țaga, Sântioana, Sântejude, Sântejude-Vale și Năsal. Aceasta este situată de-a lungul Văii Fizeșului, vale declarată Arie de protecție avifaunistică și parte integrantă a rețelei ecologice europene Natura 2000 în România.

Comuna Țaga s-a făcut cunoscută prin salba de lacuri piscicole existente pe teritoriul ei: Lacul Țaga Mare, Lacul Năsal, Lacul Sântejude-Vale, Lacul Țaga Mică și altele de dimensiuni mai mici.
Datorită prezenței lacurilor și a sursei de hrană oferite de acestea în partea de răsărit a satului Țaga, la marginea satului Năsal se întinde o arie protejată prin lege cu caracter zoologic ornitologic, denumită Pădurea Ciuașului, pădure de stejar și carpen, în care și-au făcut cuiburile coloniile de stârci. La Țaga trăiește cea mai mare colonie mixtă de stârci cenușii și stârci de noapte din nord-vestul țării și singura de acest fel din Transilvania.

Această rezervație naturală, cu scopul protecției unor habitate și specii de mare importanță sub aspect avifaunistic, forestier și floristic, se poate vizita în scop recreativ, educativ sau științific, doar la pas, fiind interzisă pătrunderea cu orice mijloace de transport.

Alte obiective turistice importante ale comunei Țaga:

Biserica monument istoric din Năsal poartă hramul „Sfinților Arhangheli Mihail și Gavril” a fost înălțată în stil maramureșan, din lemn de brad, pe o fundație de piatră, între anii 1804-1808, de către meșterii Ștrențel și Nati Pavel din Bistrița-Năsăud, la inițiativa localnicilor care au contribuit și financiar. Datorită deteriorării în timp și a fulgerării turnului bisericii în anul 1929, acoperișul din șindrilă a fost îmbrăcat cu tablă zincată, aplicată cu aprobarea Direcției Monumentelor Istorice, peste șindrila existentă.
Bisericuța ortodoxă face parte din ciclul hristologic, datorită picturilor aflate într-o stare bună și a metodei de realizare a acestora. Picturile sunt realizate la începutul secolului XIX pe bucăți mari de in, care au fost, ulterior, lipite pe pereții lăcașului de cult. Pereții sunt zugrăviții în nuanța de albastru marin, specific construcțiilor din regiune.

Biserica de lemn din Sântejude, declarată monument istoric prin prisma vechimii și specificului arhitectural, este ridicată în stil maramureșean și datează din anul 1703. Aceasta poartă hramul „Sfântului Dumitru”, este costruită din lemn, cu temelie de piatră și cu acoperiș din șindrilă. Prispa din lemn a fost adăugată la finalul secolului al XIX-lea.
Pe dinăuntru, pictura originală s-a păstrat doar parțial, fiind într-o stare destul de deteriorată. Biserica deține în patrimoniu vechi icoane pe sticlă și lemn, dar și sfeșnice de cult. De asemenea, deține și un clopot ce datează din 1860, turnat la Sibiu.

Biserica reformată din Năsal a fost construită în prima jumătate a secolului al XIV-lea în stil gotic, cu sanctuar poligonal fără contraforturi, ridicat împreună cu nava bisericii și ferestre sculpatate în piatră. A fost renovată în anul 1594, iar la începutul secolului XX a fost construit turnul actual al bisericii. Clopotul, turnat în 1602, a fost așezat într-o clopotniță alăturată, până la construirea turnului. Biserica a servit ritului romano-catolic, dar după reforma religioasă, locuitorii maghiari au acceptat confesiunea reformată.

Biserica reformată din comuna Țaga datează din secolul XIX, când a fost reconstruită pe urmele vechii biserici din piatră construită de familia grofilor (nobililor) Wass în secolul XIV. Biserica a fost catolică, iar din cursul secolului XVI, credincioșii aparținând comunității maghiare din Țaga, au acceptat confesiunea calvină, reformată. Biserica este renovată în 1771 de groful György Wass și soția acestuia, dar ajunge cu trecerea timpului o ruină. Aceasta este dărâmată în 1829 și reconstruită de contele Adam Wass între anii 1856-1857, păstrându-și funcționalitatea până în zilele noastre.

Biserica reformată din Sântejude a fost construită pe locul celei vechi ajunsă o ruină, la sfârșitul secolului al XIX-lea și poartă hramul „Sfântul Egyed”, sfânt de la care provine și numele maghiar al satului „Szentegyed” atestat prima dată în 1318, denumirea mai veche a satului fiind Vaszolyteluke (moșia lui Vazul).

Fabrica de brânzeturi Transilvania din Țaga deținută de Friesland Câmpina România, funcționează printr-un parteneriat între cei doi asociați: AgroTransilvania Cluster și

Cooperativa Agricolă Someș Arieș, care produc în grota de la Țaga vestitul caș de Năsal. Magia prin care grota naturală de la Ţaga, în lungime de 125 metri și lată de 5 metri, este locul unde brânzeturile se transformă în delicatese, explică specialiștii, printr-un cumul de proprietăți cum ar fi: roca specifică grotei, temperatura constantă de 14ºC, umiditatea de 93% și cel mai important, prezența Bacteriei Brevibacterium Linens, care conferă produsului caracteristici specifice de textură, aromă și culoare. Acest caș fermentat este cunoscut drept camembertul românesc, unicat în lume, fapt datorat acestei bacterii ce nu poate fi reprodusă în alte locații.

Fabrica de Brânzeturi Transilvania produce și alte sortimente de produse: Produs de Țaga, Moeciu, Bobâlna, Montana, telemea, brânză de burduf, urdă și altele…

Castelul Wass, una dintre cele mai vechi construcții din regiune, este declarată monument istoric și aflată în domeniul nobiliar al familiei Wass, undeva pe la mijlocul secolului al XV-lea. Au existat două castele în satul Țaga, unul mare și unul mic, dar din păcate doar cel mic, denumit „Castelul în alb și negru”, a rezistat trecerii secolelor.Castelul mare a fost construit în 1698, de groful Daniel Wass și a fost distrus integral după cel de-al Doilea Război Mondial. De existența acestui castel se leagă și numele marelui om de cultură ardelean, Gheorghe Șincai, care a petrecut șase ani pe acest domeniu, ca educator al copiilor familiei Wass și secretar personal al contelui Daniel Wass.
Castelul mic a fost înălțat în 1769 de groful Adam Wass, în stil baroc transilvănean, a suferit de-a lungul timpului unele modificări, aspectul său fiind al unui conac de formă dreptunghiulară, cu două turnulețe laterale destul de scunde, cu un singur nivel și prevăzut cu subsol.

Muzeul etnografic din comuna Țaga reprezintă o întreagă gospodărie cu toate anexele ei, ce datează de prin anii 1920 – 1930. Tradițiile au o mare însemnătate pentru locuitorii comunei Țaga, astfel că transformarea acestei locuințe vechi în muzeu etnografic s-a realizat prin păstrarea tuturor caracteristicilor stilului, arhitectural, decorațiuni exterioare și interioare, până și mobilierul din interior, încercându-se prin acest proiect să se pună în valoare istoria și tradițiile poporului român, atât de prețioase, dar parcă mai neglijate în ultima vreme.

Ansamblul folcloric Cununița din comuna Țaga a fost înființat în anul 2004, fiind format din elevii doritori ai Școlii Gimnaziale Țaga și a tinerilor din comună, sub îndrumarea instructorului Adi Alexandru. Ansamblul folcloric „Cununița” ne reprezintă cu mândrie la mai multe festivaluri din țară și din străinătate.

Căminul cultural din Sântioana a fost realizat prin renovarea un vechi conac, numit de localnici și castel, ce a aparținut în trecut familiei de nobili Temesvàry Gerö. Localnicii au pus mână de la mână și au cumpărat clădirea de la nobilii maghiari, care cu începerea celui de-al Doilea Război Mondial au plecat din localitate. Conacului i s-a dat întrebuințarea de cămin cultural, pentru a putea servi desfășurării diferitelor evenimente culturale, artistice și sociale desfășurate în comună.

 

Primeşte la prima oră a zilei cele mai noi ştiri din judeţul Cluj pe email!

Adresa de email:

Un serviciu oferit de către feedburner. Politica de confidenţialitate pentru abonaţi.