Lukács József

Cea de a treia întâlnire din seria „Poveşti despre Cluj” din acest an, desfăşurată la Muzeul Etnografic al Transilvaniei, l-a avut ca invitat pe istoricul şi scriitorul Lukács József, editorul şi traducătorul celei mai vechi cărţi de bucate tipărite pe teritoriul României de astăzi: Cărticica meseriei de bucătar, apărută la Cluj, în 1695. Autoarea cărţii a fost identificată de specialist în persoana Sofiei Tofeus – un nume pentru istorie!

Lukács József, traducător şi editor de excepţie

Lukács József este, probabil, cel mai reprezentativ dintre istoricii, jurnaliştii şi oamenii de litere care constituie nucleul de bază al grupului de pasionaţi ai istoriei locale care participă la manifestările culturale organizate sub egida Asociaţiei Vechiul Cluj. Excelent cunoscător al istoriei Clujului, Lukács József este, de asemenea, un reputat specialist în istoria gastronomiei din Transilvania.

Ediţia în limba română a cărţii de bucate de la Cluj – Cărticica meseriei de bucătar – Cartea de bucate de la Cluj tipărită în 1695, traducere de Lukács József, editura GastroArt, Bucureşti, 2019 – este, fără îndoială, un adevărat model de editare a unui text istoric În spiritul epocii în care a fost scrisă, cartea are un titlu lung şi explicativ, care merită să fie reprodus aici în întregime: „Cărticica meseriei de bucătar, în care sunt descrise pe scurt şi ilustrate pentru toată lumea prepararea, prăjirea şi fierberea, ca pentru o cămară de alimente, a multelor feluri de bucate alese, fastuoase, bune, sănătoase, folositoare, curate şi îndestulătoare. Acum fiind adăugită cu: I. Mai multe feluri de mâncare necesare şi folositoare şi II. Cu modul de pregătire a unor lictarii şi a altor preparate; Spre a fi de ajutor gospodinelor, a fost editată în acest format mic, la Cluj, de către Miklós M. Tótfalusi K., 1695.”

Un tipograf întreprinzător

Cartea a fost tipărită, la Cluj, în tipografia lui Misztótfalusi Kis Miklós, un tipograf cu iniţiativă, care a înţeles pentru prima dată, cu multe decenii înaintea altor confraţi de-ai săi, potenţialul comercial pe care îl puteau avea cărţile de bucate.

Lukács József : Tipograful fost acela care a avut inspiraţia de a tipări această carte de bucate, şi a făcut-o pentru că era un om de afaceri, care avea nevoie de un profit imediat. Cartea a fost publicată în 17 ediţii, timp de peste un secol. De la prima ediţie, din 1693 (din care nu s-a păstrat nici un exemplar) până la ultimele ediţii, din 1812-1817, cartea a fost mereu retipărită, cu diferite modificări. În ce constau aceste modificări? Unele reţete au fost omise, altele modificate, sau pur şi simplu au apărut greşeli de tipar. În secolul al XIX-lea, cartea a fost tipărită sub titlul „O nouă carte de bucate”, dovadă a faptului că reţetele erau încă preparate la începutul secolului XIX.

Un nume pentru istorie: Sofia Tofeus

Marele merit al lui Lukács József este acela al identificării autoarei acestei cărţi: este vorba despre o anume Sofia Tofeus (Sofia Toffei), soţia preotului reformat din Târgu-Mureş, Jozsef Felfalusi (c. 1660/1661-1715). Sofia era fiica episcopului reformat Mihály Tofeus, iar soţul ei, pastorul Felfalusi, l-a cunoscut pe Misztótfalusi Kis Miklós, împreună cu care a călătorit la revenirea sa în Transilvania, în anul 1690. Despre biografia autoarei aproape necunoscute a acestei cărţi de foarte mare succes nu se cunosc prea multe lucruri. Se ştie că s-a căsătorit cu pastorul Felfalusi în 1690 sau 1691, dar a încetat din viaţă după doar câţiva ani. În 1695, la publicarea celei de a doua ediţii a cărţii sale de bucate, se pare că ea nu mai trăia, astfel încât editorul, pur şi simplu, nu a mai menţionat numele ei nicăieri. Acesta fusese însă, se pare, trecut pe prima ediţie a cărţii, cea din 1693. Potrivit celor relatate de Lukács József,

Citeste mai mult

Citește mai mult despre stil de viațăsfatul medicului și idei practice.