Marius Hosu, „vânătorul numărul 1” al județului Cluj, este, de peste 30 de ani, președintele remunerat al AJVPS Cluj și conduce, în același timp, o altă asociație de vânătoare, proprietate personală, AVPS Voievodul Gelu. Acesta este prezentat drept un model de corectitudine. Numai că imaginile apărute în spațiul public conturează o poveste mult mai puțin exemplară.
Peste istoria AJVPS Cluj planează și un paradox sumbru. În urmă cu aproximativ zece ani, fostul director al asociației, Ioan Meseșan, și-a pus capăt vieții chiar în biroul său din sediul asociației. Ulterior, Angela Pop, fosta contabilă a asociației, s-a sinucis aruncându-se în Someș.
În anul 2023, președintele AJVPS Cluj ar fi primit o fotografie în care apar trei exemplare de căprior împușcate, într-un adevărat măcel produs pe un fond cinegetic gestionat de asociație.
Întrebarea este simplă: ce măsuri a luat după ce a fost informat? A sesizat Poliția și organele de urmărire penală sau fotografia a fost trecută discret la capitolul „secret de vânătoare”?
Pentru că, atunci când conduci de peste 30 de ani una dintre cele mai importante asociații de vânătoare din județ, nu poți poza în simplu spectator. Mai ales când este vorba despre gestionarea fondurilor cinegetice, bunuri de interes național.
Și acesta nu este singurul caz.
Un alt film, apărut în anul 2026, surprinde mai mulți vânători din cadrul AJVPS Cluj urmărind un mistreț. Animalul traversează un drum public, după care ar fi împușcat pe teritoriul altui fond cinegetic.
Aici nu mai discutăm despre o partidă liniștită de vânătoare, ci despre o acțiune care ridică întrebări serioase privind legalitatea, organizarea și respectarea normelor elementare de siguranță.
Arma de vânătoare nu se folosește oricum, pe sau în apropierea unui drum public, lângă localități ori gospodării. Vânătorul are obligația să se asigure că direcția de tragere este sigură și că, în spatele vânatului, nu există persoane, case sau vehicule.
Prin urmare, solicităm Inspectoratului de Poliție Județean Cluj și Parchetului să verifice ambele situații.
În primul caz, trebuie stabilit dacă președintele AJVPS Cluj a cunoscut incidentul, ce măsuri a luat și dacă a sesizat de îndată organele de urmărire penală. Autoritățile trebuie să stabilească dacă eventuala protejare sau nesesizare a unor acte de braconaj poate atrage răspunderea penală, inclusiv pentru omisiunea sesizării ori alte forme de participație penală.
În cazul filmării din 2026, trebuie verificat cine a organizat acțiunea, pe ce fond cinegetic s-a desfășurat, dacă exista autorizație, cine a tras și de ce nu au fost respectate distanțele și condițiile legale privind folosirea armelor.
Dacă imaginile se confirmă, autoritățile trebuie să stabilească dacă discutăm despre braconaj, folosirea fără drept a unei arme letale sau alte încălcări ale regimului armelor și munițiilor — fapte care pot conduce inclusiv la pierderea definitivă a dreptului de port și folosire a armelor.
După peste 30 de ani în fruntea AJVPS Cluj, președintele asociației ar trebui să cunoască legea vânătorii mai bine decât oricine.
Întrebarea este: a aplicat-o și atunci când cei surprinși în astfel de situații erau chiar oamenii din propria asociație?
IPJ Cluj și Parchetul trebuie să răspundă: este legea aceeași pentru toți sau devine opțională atunci când ajunge în preajma „vânătorului numărul 1” al județului?