Cu o vizită de la Bruxelles se face centura metropolitană a Clujului

Primăria Cluj Napoca a primit confirmarea sprijinului guvernamental pentru ca Centura Metropolitană a Clujului să fie cuprinsă în Master-Planul General de Transport al Romaniei și finanțată din fonduri europene.

”Am primit confirmarea Ministerului Transportului – prin Secretarul de stat, Dl. Marcel Bolos – că eforturile municipalității din ultima perioadă privind includerea în Master-Planul General de Transport al României a Centurii metropolitane a Clujului s-au concretizat. Astfel, în acest moment centura este inclusă în masterplan și va fi finanțată din fondul de coeziune, în prima etapă de finanțare. Estimăm că pentru acest proiect vom atrage 153 de milioane de euro. Sunt peste 60.000 de mașini care intră zilnic în Cluj-Napoca dinspre Floresti. Această centură este vitală pentru decongestionarea traficului unui oraș în plină dezvoltare cum este Cluj-Napoca și va rezolva problema accesibilității la Autostrada Transilvania (A3)”, a declarat primarul Emil Boc

Punctul de plecare al centurii este nodul A3 de la Gilău, continuă paralel cu DN1 prin Florești și iese la sensul giratoriu de la Cora, traversează DN1 printr-un pod urmând traseul Bucium – Făget – Selgros; intersectează astfel drumul spre Turda și ajunge la nodul de la Dezmir al centurii Vâlcele-Apahida. Primăria Cluj-Napoca va realiza bretelele de legătură ale acestei centuri metropolitane cu orașul prin Mănăștur, Zorilor și Gheorgheni.

Primăria Cluj-Napoca a găzduit o conferință pe tema “Planul de Mobilitate Urbană a Zonei Metropolitane Cluj”, cu participarea membrilor Comisiei de Transport şi Turism din cadrul Parlamentului European.

În cadrul acestei întâlniri au fost prezentate principalele propuneri de proiecte din cadrul Planului de Mobilitate Urbană Durabilă Cluj-Napoca si Master-Planul General de Transport al României, în context local, regional, național și european, precum și modul în care aceste propuneri de proiecte răspund nevoilor identificate în cadrul acestor studii.

Europrlamentarul Marian-Jean Marinescu, membru al Comisiei de transport din cadrul Parlamentului European, a dezvăluit că s-a încercat introducerea Autostrăzii Transilvania pe rețeaua principală pentru o finanțare prioritară, dar din păcate nu s-a reușit.

”Parlamentul European deja sprijină infrastructura din România. Tot ce înseamnă regulament financiar pe 2014-2020 a fost discutat dezbătut aprobat. Proiectele mari ale României de infrastructură care vor beneficia de finanțare din fonduri europene sunt: autostrada Sibiu-Pitești, autostrada Deva-Lugoj, centura Bucureștiului (drum expres) și Ploiești-Buzău-Focșani-Bacău (drum expres). Am reușit să introducem și Târgu Mureș-Sebeș. Autostrada Transilvania am încercat să o introducem pe rețeaua principală, ce crează priorități pentru finanțare din coeziune. Din păcate am reușit să introducem doar Iași-Sebeș. Autostrada Transilvania este importantă și în programul operațional infrastructură mare există în varianta a doua cu clauză de revizuire. Prioritățile pentru autostrăzi sunt legăturile între Moldova și Transilvania și între Oltenia și Transilvania pentru a dezolta cele două reugiuni cele mai sărace din România și din Europa”, a declarat Marinescu

Primarul Emil Boc le-a transmis oficialilor Parlamentului european să militeze, în măsura în care este posibil, ca României să îi fie aprobat un deficit de 1-2% pentru proiectele de infrastructură.

”Dacă România va fi ținută cu un procent de deficit de 3%, nu vom avem resurse financiare pentru infrastructură și pentru contrucția de centuri și autostrăzi. Banii europeni din Master-Plan nu sunt suficienți. Ar fi foarte bine dacă pentru România, Croația, Bulgaria, țări care au intrat mai tarziu în UE pe lângă regula de aur de 3% deficit, să se permită un procent de dficit 1-2% pentru proiecte de infrastructură, proiecte in parteneriat cu UE. Banii pentru cofinanțarea proiectelor din fonduri europene sunt parte a acelui deficit. Astfel, pentru a nu depăși acest deficit, ar trebui să luăm bani de la pensii, de la sănătate, de la educație. Nu putem recupera decalajul față de celelalte țări europene dacă această regulă de 3%, forte bună de altfel care ne împiedică să cheltuim mai mult decât producem, se ve menține în actuala formulă. UE ar trebui să aibă o abordare flexibilă care ajuta foarte mult investițiile pentru a nu permite să se mărească decalajul față de alte țări europene. Am pierdut bani europeni în primul exercițiu financiar pentru că nu am fost pregătiți, trebuie să ne asumăm, dar consider că va trebui o flexibilizare pentru infrastrucutură, altfel nu vom putea recupera decalajul”, a susținut primarul Emil Boc

Incendiu la Constanţa. O maşină a luat foc în parcare

Adaugati comentarii