Fiecare alergie are propria sa poveste. Atunci când anumite molecule intră într-un organism, imunitatea  persoanei alergice o ia razna şi aproape nu este om să nu manifeste un tip mai mult sau mai puţin agresiv de alergie. De la venin la polen, de la fecale de acarieni la fructe, arahide, somon, carne de vită, nichel sau aur, parfumuri sau latex şi lista e lungă.

Corina Bocşan, Şef de Lucrări Farmacologie la UMF „Iuliu Haţieganu”, medic primar Alergologie şi Imunologie Clinică la clinica Almedo, a dezlegat pentru noi câteva din firele încâlcite ale alergiilor.

Rep.: Cum ţinem alergia sub control?

Dr. Corina Bocşan: Pentru alergii este o terapie specifică, mai ales în cele respiratorii, produsele există pe piaţa românească, dar nu sunt compensate. Pacienţii care se află sub tratament dovedesc că acesta dă rezultate, e singurul specific, de altfel, care poate duce la o inducere a toleranţei la polen de 95-96% dintre cei ce recurg la el, iar simptomele nu se manifestă ani de zile.

Atunci când părinţii sunt alergici, creşte cu 40-70% riscul copiilor de a deveni alergici, respectiv atopici. Vom avea practic, o familie de alergici cu diferite manifestări respiratorii, cutanate, digestive, depinde de tipul alergiei şi nu vor manifesta în mod obligatoriu acelaşi tip.

În funcţie de varianta de imunoterapie aleasă, injectabilă sau sublingual, tratamentul costă între 1500 şi 2000 de lei pe an, pentru o persoană. La acestea se adaugă tratamentul simptomatic antiasmatic, pentru rinită etc. Terapia de desensibilizare trebuie făcută minimum trei ani de zile, dar recomandarea este să fie făcută între 3 şi 5 ani. Acest tratament este indicat pacienţilor cu forme severe, dar situaţia în care toţi membrii familiei să le dezvolte nu este tocmai o situaţie extrem de rară, astfel încât aceştia ar avea nevoie de compensare, precum alţi bolnavi cronici.

Rep.: Circulă o vorbă, cum că tot prostul poate răci iarna şi trebuie să fii deştept să răceşti vara.

Dr. Corina Bocşan: Poate fi o alergie, iar deşteptăciunea aceea este doar o sensibilitate atribuită celor care studiind, stau mai mult în interior şi sunt mai supuşi alergenilor de interior.

Rep.: Există alergia la frig sau e doar o exagerare a celor friguroşi?

Există o formă de urticarie, indusă de frig pe zonele expuse, care răspunde bine, de obicei, la tratamentul cu antihistaminice. Nu este o alergie pură, clară, este o formă de urticarie mecanică. Există şi pacienţi care fac urticarie prin expunere la apă, la cald, odată cu transpiraţia, dar acestea sunt destul de rare.

Ceea ce numim urticarie aquagenă este o sensibilitate a tegumetelor pacientului şi nu apa, ci atingerea insistentă în timpul spălatului, ca şi orice altă presiune asupra sa determină apariţia acelei manifestări cutanate. Acestea pot apărea şi ca urmare a unor produşi din săpunuri, detergenţi, produse cosmetice şi am auzit cu toţii de parabeni, dar se găsesc alternative ce trebuie căutate.

Se manifestă de ceva vreme migrarea spre medicaţia naturistă, dar nu trebuie să uităm că majoritatea medicamentelor sunt, de fapt, naturale şi sunt extrase din plante, utilizate mult în terapie la ora actuală: digoxina este naturală, atropina, morfina, chiar banala aspirină, toate sunt naturale. Nu trebuie recurs numai la produse naturiste, iar psihoza aceasta poate crea probleme când vorbim de alergii.

Rep.: Care este manifestarea alergică extremă?

Dr. Corina Bocşan: Anafilaxia. Şocul anafilactic este o reacţie severă, vizibilă, care poate duce la decesul pacientului. De acee, pacienţii cu astfel de risc, care au avut antecedente cu reacţii severe la medicamente, la alimente sunt învăţaţi de medicul alergolog cum să-şi recunoască simptomele, ce să facă. Ei trebuie să aibă tot timpul asupra lor trusa de urgenţă, există dispozitive cu adrenalină preîncărcate care pot fi utilizate de pacienţi până ajung într-un serviciu de urgenţă şi care le salvează viaţa. Nici în această situaţie nu trebuie dezvoltate psihoze, pacienţii cu alergii la alimente, fie ei adulţi sau copii, nu trebuie să se excludă din societate. Manifestările cutanate şi respiratorii care apar pot fi recunoscute şi tratate imediat chiar de cei din anturaj şi de însuşi pacientul în cauză.

Rep.: La ce vârstă debutează alergiile?

Dr. Corina Bocşan: Alergiile pot debuta oricând, de la vârsta de sugar la cea adultă.

Rep.: Aşadar nu putem spune că dacă am ajuns la 50 de ani am scăpat de alergii? La ce trebuie să fim atenţi?

Dr. Corina Bocşan: Nu nu putem spune, manifestările alergice pot apărea în orice perioadă a vieţii. A dezvolta o alergie la ceva anume nu înseamnă că suntem alergici la tot ce este în lumea asta. Dacă suntem alergici la un anumit medicament sau component dintr-un medicament nu înseamnă că nu mai putem lua niciunul în cursul vieţii sau să devenim ipohondri. Un medic alergolog va da indicaţiile necesare, ce să evităm, ce trebuie să luăm.

Cea mai comună formă este cea respiratorie. Dacă un pacient are răceli repetate, mai ales primăvara şi vara, în afara sezonului specific virozelor, ne putem gândi la o alergie la polen. De asemenea, răcelile repetate iarna, fără febră, cu manifestări specifice gururaiului persistente, adică nas, gât, ne poate duce cu gândul la o alergie la acarienii din praful de casă, la alergeni de interior, aşa cum sunt numiţi ei în alergologie.

De asemenea, o răceală care durează mult, senzaţia aceea că suntem tot timpul răciţi, ar trebui să ne  trimită la un alergolog, aşa cum trebuie făcut când constatăm că un aliment anume, după ingestie, determină apariţia unei manifestări alergice cutanate, respiratorie. De asemenea, după un anumit medicament care are aceleaşi efecte, este necesar un consult la momentul respectiv, pentru că detaliile sunt foarte importante.