Legiunea Străină este cea mai bună unitate militară din lume, un corp de voluntari ai Armatei Franceze pregătiți să moară pentru scopul propus, adevărați mercenari, cu o tradiție seculară.
Legiunea străină, (în franceză Légion étrangère), reprezintă, încă de la înființarea ei, o unitate a Armatei Franceze. A luat naștere în data de 10 martie 1831 printr-un decret emis de regele Franței, Ludovic – Filip, când se afla pe meleagurile algeriene. Această armată de elită a fost creată pentru voluntarii străini care, după Revoluția Franceză din iulie 1830, nu mai aveau voie să se înscrie în armata franceză. În prezent voluntarii străini care se înscriu în legiune sunt conduși de ofițeri francezi. Sediul Legiunii Străine este la Aubagne (lângă Marsilia).
Redăm câteva nume de ofițeri în Armata Franceză (Legiunea străină): Alexandre Walewski, fiul lui Napoleon I, Prințul Aage al Danemarcei, Prințul Louis Napoleon, politicianul francez, Jean- Marie Le Pen etc. Deci putem observa că este o armată de elită, un corp de voluntari care de la înființare, până în prezent au fost implicați în toate conflictele lumii. Sloganul Legiunii Străine este Legio Patria Nostra. În Legiune doreau să intre în mod expres cei care erau certați cu legea, cei care nu își găseau un rost în viață, dorind, în primul rând să-și demonstreze lor că sunt cei mai buni. Este un stagiu de 5 ani, timp în care nu îți vedeai familia și îți schimbai numele. După acest stagiu de 5 ani puteai rămâne, sau puteai să te retragi.
În prezent, în Legiunea Străină vin bărbați din toate colțurile lumii, de toate condițiile sociale și toate religiile. Luptătorii înrolați în Legiune sunt instruiți în spiritul unor valori ca: onoare, fidelitate, sacrificiu, fraternitate. De când a fost înființată, Legiunea a avut sediul principal orașul algerian Sidi bel Abbes. Algeria a fost colonie a Franței, iar în acest domeniu colonial francez, loc de unde se observă nemărginirile Saharei, în această parte a lumii este scrisă o bună parte din istoria militară a Legiunii Străine.
Azi este o unitate independentă, care nu este în evidența Armatei Franceze, pierderile nu sunt în evidența nici unei armate, iar imnul Legiunii spune clar: Noi suntem răniții tuturor războaielor, în imn se regăsește și faptul că morții legiunii împânzesc întreg globul, (unde au fost zone de conflict). Formată din voluntari atât francezi, cât și străini care trec printr-o selecție atent făcută, pe o perioadă de 3 zile, la care unul din trei sau patru trec testul.
La înrolare ești întrebat dacă vrei să-ți păstrezi sau nu numele tău. Legiunea este împărțită în unități de infanterie, mecanizate, parașutiști, comando (formate în special din cei certați cu legea), aceste unități sunt conduse de ofițeri formați la San Cyr, Academie Militară de renume, unde în perioada interbelică au absolvit și ofițeri români. În primele două unități, majoritari sunt esticii, următoarele două unități în mare parte sunt formate din englezi și americani. Un avantaj în Legiunea Străină este că dintr-un simplu soldat poți ajunge ofițer.
Legiunea Străină reprezintă și o școală de formare a unei mentalități sănătoase, a corectitudinii în rândul tinerilor. Nu sunt tolerați homosexualii și certurile interetnice sau inter- rasiale, toți sunt egali și servesc Legiunea. Mentalitatea legionarilor este cea de învingători, de aceea pasul de defilare este la fel ca mersul aristocraților francezi, adică ceva de genul, noi suntem deasupra tuturor. Din Legiune nu se dezertează, deoarece mâna Legiunii este lungă.
Unul dintre renumiții luptători ai Legiunii este celebrul actor Alain Delon, care la vârsta de 19 ani a intrat în Legiune și după un contract de 10 ani a ieșit, cu banii pe care i-a luat de aici a turnat primele sale filme. Deducem că în această armată de elită a lumii, lupți, te antrenezi, te formezi pentru viață și pentru ceea ce faci ești plătit corespunzător, iar în momentul în care ți s-a terminat contractul și în orice parte a lumii vei merge și vei spune am servit în Legiune, toate ușile îți sunt deschise, la fel ca celor din Delta Force și Seals.
Răducu Rușeț
