Informaticienii Clujului mută conceptul Smart City la Oradea

Asociația Cluj IT va dezvolta strategia integrată de informatizare a municipiului Oradea. Aceasta va fi realizată în termen de șase luni, iar la final Oradea va avea cadrul necesar pentru a ști cum să conecteze într-o singură platformă toate serviciile și bazele de date online ale instituțiilor locale. Proiectul a fost prezentat la Primăria Oradea de către city-managerul Eduard Florea, primarul Ilie Bolojan, generalul Marcel Opriș – directorul general al Serviciului de Telecomunicații Speciale (STS) și Stelian Brad, președintele clusterului Cluj IT.

„Strategia de informatizare a municipiului Oradea reprezintă cel mai complex demers de acest tip din România și va duce la crearea primului Smart City al țării noastre. Suntem convinși că acest proiect va deschide porțile pentru un număr crescut de inovații la nivel local și suntem mândri că municipalitatea orădeană are încredere în expertiza asociației noastre”, a declarat Brad.

Model de bună practică în România

„Când cetățeanul depinde de orarul unei casierii pentru a-și plăti o anumită taxă sau pentru a face o sesizare către o instituție, atunci calitatea vieții sale nu este una foarte bună. Tehnologia ne poate ajuta să nu depindem de timp și de spațiu în raporturile normale cu o instituție. Proiectul este cel mai complex din România din punctul de vedere al abordării și face din Oradea un model de bună practică”, a explicat Florea.

Directorul STS a amintit și proiectul digital de la alegerile locale – verificarea rapidă a alegătorilor cu ajutorul tabletelor din secțiile de vot și a punctat importanța dezvoltării unor asemenea proiecte. În strategia de informatizare pentru Oradea vor fi incluse toate resursele orașului, publice și private: instituții, mediu de afaceri, locuitori. Programele vor viza integrarea simultană a 10 arii tematice.

Administrația inteligentă va aduce conectarea tuturor serviciilor și a  bazelor de date online ale tuturor instituțiilor din municipiu; mobilitatea inteligentă va viza soluțiile digitale pentru trafic și parcări în spații publice, iar locuirea inteligentă va include atât locuințele inteligente, cât și medicina digitală. Educația și cultura sunt vizate, alături de comunitate. Infrastructura inteligentă va acoperi și zona de clădiri, în timp ce energia va fi vizată prin cogenerare și combinare de surse de energie complementare. Mediul, afacerile și securitatea informatică reprezintă, de asemenea, zone tematice ale acestei strategii.

IT-iştii clujeni îşi măresc raza de acţiune

Inițiativa Primăriei Oradea s-a conturat la începutul acestui an, folosind modelul Luxemburgului, răspândit în Europa de Vest. Cluj IT a câștigat licitația organizată de municipalitatea orădeană pentru proiect la care au fost depuse șapte oferte, valoarea contractului fiind de 132.000 de lei, plus taxa pe valoarea adăugată. Experții cooptați de primărie pentru selecția câștigătorului au fost STS Bihor și Oradea Tech Hub.

Cluj IT este o asociație de tip cluster inovativ înființată în 2012. Numără în prezent 50 de membri: 34 de companii de IT cu 4.000 de angajați și cifră de afaceri cumulată de 100 de milioane de euro, universități și institute de cercetare, instituții publice și organizații catalizator. Clusterul urmărește creșterea competitivității sectorului IT și a vizibilității industriei IT românești, precum și poziționarea Clujului ca un hub regional inovator.

Investiţii globale de 40 de miliarde de dolari

Misiunea Cluj IT este ca până în 2018 să devină unul dintre cei mai credibili furnizori de servicii și produse inovatoare IT și de  sisteme de suport organizațional din Europa Centrală și de Est. Clusterul urmărește ca majoritatea membrilor săi să devină competitivi atât pe piața românească, cât și pe piețele internaționale. Cluj IT deține președinția Rețelei de Clustere IT din Balcani și Marea Neagră și este membru al European Digital SME Alliance.

Oraşele inteligente folosesc tehnologia informaţiei şi comunicării pentru a-şi administra eficient resursele, pentru a economisi energie şi costuri, dar şi pentru a îmbunătăţi serviciile publice şi nivelul de trai al cetăţenilor. Până în 2016, bugetul total alocat tehnologiilor implementate se ridică la 40 miliarde de dolari, iar specialiştii consideră că în timp aceste metropole vor deveni principalele ţinte ale investitorilor imobiliari. Cele mai inteligente oraşe din lume au fost prezentate în o analiză a Imopedia.

Boc promite, Bolojan face

Primarul Emil Boc a clamat mereu acest concept pentru a fi implementat local. „Clujul are cei trei T care îl definesc. Talentul, o forţă de muncă bine calificată pentru orice domeniu, dar şi un cost relativ redus al forței de muncă. Toleranță, un oraș multicultural european în care trăiesc români, maghiari, germani, care a fost Capitala Europeană a Tineretului în 2015 și are toate șansele de a deveni Capitală Culturală Europeană în 2021, un climat de respect, un oraș sigur și plăcut. Tehnologie, fiind capitala națională IT, pe care încearcă să o folosească pe scară largă, după conceptul Smart City for Smart Citizens, spunea Boc.

Cluj IT se afla în tratative cu oraşe din Germania, Elveţia şi România pentru introducerea unui sistem de parcare inteligentă la nivel urban. La Cluj implementarea sa va fi posibilă numai când primăria va aloca un buget pentru acest serviciu, susţinea preşedintele clusterului.

Clujul încă nu are buget dedicat

„Este vorba despre un sistem în care poţi vizualiza de pe telefonul mobil nu numai locurile disponibile în oraş, ci şi timpul de staţionare a maşinilor în anumite parcări. Bineînţeles că expertiza noastră ne-ar califica în primul rând pentru implementarea sa la Cluj-Napoca, însă deocamdată aici nu există buget pentru aşa ceva, şi apoi concretizat în urma unei licitaţii. Pe care am putea să o câştigăm noi sau altcineva. În tot cazul, dacă vom aplica acest program în alt oraş al lumii ar fi o presiune suplimentară şi pentru autorităţile clujene”, a menţionat Brad.

Asocierea clujeană derulează mai multe proiecte pe care vrea să le arunce pe piaţă. Printre ele se numără o bursă agricolă – punte de legătură între producătorii locali şi consumatorii din oraş, fără intermediari; un program de transparenţă a administraţiei locale prin intermediul internetului sau un proiect de monitorizare a pacienţilor. Informaticienii lucrau la 16 produse inovative pentru care existau şi investitori interesaţi. Clusterul a devenit între timp unul regional, deoarece i s-au alăturat companii din Baia Mare, Timişoara şi Braşov.

Barcelona

Este unul dintre primele oraşe inteligente, printre primele metropole preocupate de găsirea unor soluţii pentru reducerea emisiilor de carbon. Autorităţile au introdus, încă de acum 12 ani, „ordonanţa solară”, prin care se reglementează utilizarea energiei solare pentru producerea de apă caldă în locuinţe. Barcelona a găzduit, în 2013, cel mai important simpozion pe tema mobilităţii electrice, câştigând competiţia cu Paris şi Geneva.

Hong Kong

Deşi se clasează pe locul trei în ceea ce priveşte digitalizarea serviciilor administrative şi a obţinut un punctaj ridicat şi la alte capitole, se află la coada clasamentului celor mai inteligente oraşe din lume, deoarece se clasează pe locul 70 în ce priveşte calitatea vieţii. Experimentează tehnologia RFID (identificarea prin frecvenţa radio) în aeroport, iar cetăţenii oraşului au adoptat rapid cartelele inteligente, folosite în transportul public, accesul în librării, clădiri sau parcări.

Copenhaga

Speră să preia rolul de lider al inovaţiei în domeniul sustenabilităţii. Autorităţile şi-au propus ca, până în 2025, să reducă complet nivelul emisiilor de carbon, iar 40% dintre cetăţeni circulă în mod regulat cu bicicleta. Primăria oraşului subliniază constant importanţa oraşelor inteligente în economia viitorului şi este un activ susţinător al „cleantech”, concept conform căruia se pot crea şi folosi combustibili şi electricitate cu un minim impact asupra mediului încojurător.

Berlin

Una dintre cele mai apreciate preocupări ale primăriei din Berlin este cea legată de testarea vehiculelor vehicle to grid (V2G), în colaborare cu Vattenfall, BMW şi alte mari companii. Plecând de la ideea că maşinile electrice parcate pot furniza rezerve electrice pentru reţelele energetice naţionale, primăria speră să creeze o centrală electrică virtuală din vehicule de acest gen. Berlin este pe locul opt între cele mai verzi oraşe europene, s-a clasat pe locul 14 în ceea ce priveşte inovaţia şi pe locul 17 la capitolul calitate a vieţii.

Tokyo

Este singurul oraş asiatic din acest clasament, plasându-se pe locul 22 la capitolul inovaţie şi pe locul 15 în ceea ce priveşte digitalizarea serviciilor administrative. Primăria va începe construirea unui oraş inteligent la periferia capitalei – în parteneriat cu nume grele precum Panasonic, Accenture sau Tokyo Gas, autorităţile ridică o „suburbie eco”, cu locuinţe ce vor beneficia de panouri solare integrate şi aparate eficiente energetic, conectate la o reţea inteligentă.

Londra

Capitala britanică este recunoscută pentru inovaţiile din domeniul sustenabilităţii, cea mai cunoscută fiind taxa de congestionare a traficiului (toţi şoferii plătesc taxă de minimum 10 lire pentru a străbate zona centrală a Londrei, în fiecare zi a săptămânii, între orele 07:00 şi 18:00. Autorităţile londoneze, în parteneriat cu O2, au lansat cea mai mare reţea de Wi-Fi gratuit din Europa. Mai mult, Londra găzduieşte centrul de cercetare al oraşelor inteligente, în cadrul Imperial College.

New York

Primăria colaborează cu IBM şi a lansat IBM Business Analytics Solution Center, datorită „cererii în creştere de capacităţi complexe necesare pentru a construi oraşe mai inteligente şi pentru a ajuta clienţii să optimizeze diferite procese şi decizii business”. Au apărut programe de prevenire a incendiilor, de protejare a primilor respondenţi şi de identificare a cererilor false de returnare a taxelor, cu ajutorul căruia se economisesc anual 100 milioane dolari. Primeşte un punctaj destul de ridicat la toate capitolele, cu excepţia calităţii vieţii.

Paris

Se clasează pe locul trei în lume la capitolul inovaţie, locul opt la digitalizarea serviciilor administrative, dar ocupă şi locul 10 între cele mai „verzi” oraşe europene. Autorităţile s-au remarcat pe plan internaţional datorită ideii de a implementa programul Velib, sistemul public de închiriere a bicicletelor. La sfârşitul lui 2011, primăria a lansat un sistem similar de închiriere a maşinilor electrice, numit Autolib.

Toronto

Cel mai bine clasat oraş din America de Nord, Toronto este un membru activ al Clinton 40 (C40), o reţea din care fac parte cele mai importante metropole din lume, care se preocupă de reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră. În aceste demersuri, autorităţile beneficiază de suportul sectorului privat, care a susţinut financiar iniţiativa Smart Commute Toronto, în încercarea de a îmbunătăţi şi eficientiza transportul în comun pentru angajaţi.

Viena

Capitala Austriei este singurul oraş clasat între primele zece la toate categoriile – cea mai bună calitate a vieţii (1), ecologism (4), inovaţie (5), digitalizarea serviciilor administrative (8). Autorităţile se preocupă de reducerea emisiilor de carbon şi au ţinte îndrăzneţe pe care vor să le atingă cu ajutorul unor programe de genul Smart Energy Vision 2050, Roadmap 2020 sau Action Plan 2012-2015.

Călin Poenaru

Incendiu la Constanţa. O maşină a luat foc în parcare

Adaugati comentarii