Composesoratul Mănăștur: 402 hectare de pădure și pășune. Cel mai mare patrimoniu colectiv din Cluj.
676 de membri și terenuri întinse în Făget, Feleac și spre Sfântul Ioan. Un patrimoniu validat oficial încă din 2007 pentru aproximativ 395,5 hectare, dintre care peste 376 de hectare sunt pădure. Și totuși, oamenii nu au primit nimic. Niciun leu.
Dar când deschizi documentele, începe adevărata problemă. Aceleași terenuri apar cu suprafețe diferite: peste 432 de hectare în acte și chiar spre 440 de hectare validate. Zeci de hectare care, practic se plimbă dintr-un document în altul.
După aproape 20 de ani, situația este departe de a fi clarificată. Nu există nici astăzi titluri de proprietate definitive pentru întreaga suprafață, iar documentele arată neconcordanțe, suprapuneri și amplasamente care nu mai coincid între ele. Cu alte cuvinte, nimeni nu poate spune cu exactitate ce și unde este.
Cine administrează acest patrimoniu? Oficial, un consiliu director format din 5 persoane. Aceiași oameni de ani de zile, deși mandatul lor era de doar 4 ani și, teoretic, ar fi trebuit să expire de mult.
Mai mult, potrivit documentelor depuse chiar de membri, între 2017 și 2025 nu au fost convocate adunări generale, deși legea prevede cel puțin una pe an, iar statutul chiar două. Asta înseamnă ani întregi fără control real asupra modului în care este administrat patrimoniul.
Fără adunări. Fără rapoarte. Fără explicații.
În schimb, bilanțurile indică pierderi constante, iar în momentul în care membrii au început să ceară explicații, lucrurile au escaladat. Au fost depuse plângeri penale, iar acuzațiile invocate sunt extrem de grave: gestiune frauduloasă, delapidare, abuz de încredere, conflict de interese.
Dincolo de hârtii, în zona Făgetului se vorbește despre tăieri ilegale, iar nimănui nu pare să-i pese.
În paralel, instanțele încearcă de ani de zile să clarifice o chestiune de bază: unde sunt, de fapt, aceste terenuri. Există mai multe variante de punere în posesie — una din 2007 pentru aproximativ 376 de hectare, una din 2009 pentru peste 374 de hectare și una din 2019 pentru doar 324 de hectare. Aceeași proprietate, dar cu suprafețe și amplasamente diferite.
Practic, un haos total pe proprietate, în care sunt prinși 676 de oameni care ar trebui să beneficieze de aceste terenuri. În realitate, nu primesc absolut nimic.
În schimb, apar inclusiv anunțuri de vânzare pentru terenuri care nici măcar nu au titlu de proprietate clar.
Asta nu mai este doar o problemă internă sau administrativă. Este o problemă publică majoră pentru Cluj, iar autoritățile nu se implică sau ascund interesele din spate.
Pentru că, în final, ne întrebăm:
Cine controlează, de fapt, Composesoratul Mănăștur și cine răspunde pentru acest patrimoniu de sute de hectare?