Orașul-reședință (sau municipiul, mai corect spus) al județului Cluj rămâne un model de dezvoltare vertiginoasă pe mai multe sectoare ale economiei naționale. Popularitatea, ca și bugetul municipiului Cluj-Napoca, continuă să sporească an de an, astfel că în inima Transilvaniei se întâmplă lucruri frumoase, vorbind despre succesul urbei noastre.
Este un lucru cert că despre Cluj se cunoaște că este unul dintre cele mai importante centre academice, culturale, industriale și de afaceri din toată România. Printre alte instituții importante, găzduiește cea mai mare universitate din țară, Universitatea Babeș-Bolyai, cu faimoasa sa grădină botanică, dar și multe alte atracții administrative, arhitecturale, inginerești, de creație etc.
O fascinație perpetuă. Între arhitectură urbană și transfer de date
În afara țării, Clujul este definit ca orașul cu cele mai mari realizări și perspective în domeniul IT și comunicațiilor. Clustere, parcuri IT, instituții și reprezentanțe ale companiilor și giganților din domeniul TIC din lume oferă Clujului o imagine de „magnet al materiei cenușii”, cu precădere în ceea ce ține de informatică și ramificațiile acesteia. În paralel cu afacerile de zeci și sute de milioane de euro dezvoltate în municipiu, conform surselor media, interesul investitorilor străini rămâne aprins față de Cluj-Napoca. Fiind unul dintre orașele cu cele mai înalte ritmuri de dezvoltare din Europa Centrală și de Est, este firesc să fie văzut ca o platformă promițătoare, de către investitori și dezvoltatori.
Creșterea economică din ultimii 10 ani a determinat creșterea semnificativă a nivelului de viață în municipiu, iar pe lângă acestea, piața muncii a devenit foarte „ospitalieră” atât cu absolvenții instituțiilor de învățământ superior din România, cât și cu tinerii specialiști din afara țării. Multe voci oficiale numesc Clujul „un oraș multicultural și multietnic”, datorită atractivității sale pentru mii de noi rezidenți anual.
Parcările insuficiente – o provocare specifică
Ca și celelalte orașe ale României și ale lumii, Clujul nu este lipsit nici de probleme și provocări, iar una dintre cele mai evidențiate în presa locală și regională este cea a parcărilor și aglomerației auto din oraș. Ani la rând, în jurul acestei probleme s-au creat discuții și acțiuni, s-au întreprins măsuri-pilot din partea administrației publice locale, însă și până astăzi nu este soluționată definitiv. Un rezultat firesc al populării intense a unor sectoare noi și atractive, dar și utilizarea zilnică a automobilului propriu de către locuitorii urbei, este insuficiența locurilor de parcare și ambuteiajele. De la lansarea unei campanii oficiale de utilizare a bicicletelor ca unitate de deplasare până la implementarea diferitor aplicații și inginerii de proiectare parcare sau analiza fezabilității unei linii de metrou în Cluj, soluționarea problemei în cauză persistă, din câte se pare, pe agenda APL. Astfel că la moment, autoritățile implementează în paralel mai multe modalități de prevenire a blocării străzilor în orele de vârf.
O soluție unică poate exista sau nu, însă o îmbinare a celor mai reușite idei poate genera o soluție de sistem pentru Cluj. Urmărind viteza și direcția de informatizare a orașului, certitudinea că într-un termen rezonabil se vor rezolva și problemele ambuteiajelor și lipsei locurilor de parcare, nu ne părăsește nicidecum. Și această rezolvare, va implica, obligatoriu, instrumente IT. Pentru că merită și poate. Cluj.
