7 episcopi greco-catolici vor fi proclamați Fericiți, la Blaj. „Martori ai fericirii. Șapte vieți de sfinți români”. La 19 martie 2019, papa Francisc a aprobat decretul privind martiriul a șapte episcopi greco-catolici români. Este o recunoaștere oficială a martiriului celor care și-au dat viața pentru Cristos în anii comunismului. Aceștia sunt: Valeriu Traian Frențiu, Vasile Aftenie, Ioan Suciu, Tit Liviu Chinezu, Ioan Bălan, Alexandru Rusu și Iuliu Hossu, episcopi, uciși „in odium fidei”, în diferite locuri din România între anii 1950-1970.

7 episcopi greco-catolici vor fi proclamați Fericiți, la Blaj. Dosarul pentru Vatican are 2000 de pagini

Francisca Băltăceanu și Monica Broșteanu sunt cele două autoare ale unei cărți-eveniment, care va fi lansată la București cu doar trei zile înainte de vizita în România a Suveranului Pontif: „Martori ai fericirii. Șapte vieți de sfinți români” (Editura Humanitas). Cartea spune istoriile celor șapte martiri care vor fi beatificați pe Câmpia Libertății de la Blaj, în ultima zi a călătoriei papale. După ani întregi de studiu în arhivele, cele două profesoare de la Institutul Teologic Romano-Catolic București au scos la iveală fragmente din viața celor care „au socotit tot acest parcurs de martiriu o fericire de a participa la pătimirile lui Hristos”, spune prof. Monica Broșteanu.

„Cei 7 episcopi constituiau întreg episcopatul greco-catolic din acea perioadă. Unul dintre ei, al șaptelea, a fost sfințit episcop în închisoare. Acest episcopat greco-catolic s-a păstrat fidel față de jurământul de credință, față de Dumnezeu și de Biserică. N-a cedat niciunul, n-a trădat niciunul, în ciuda greutăților prin care au trecut. Mereu au fost invitați să cedeze, dar de fiecare dată au refuzat în numele crezului lor față de Dumnezeu și Biserică”, spune prof. Francisca Băltăceanu. „Unii, mai tineri, au apucat timpurile de după România Mare iar alții, mai în vârstă, au prins Imperiul Habsburgic și au avut alt parcurs. Am scris un capitol pe care l-am numit «În viața normală», în care descriem cum au fost ei înainte de persecuție. Fiecare a trecut, însă, pe la Blaj, pe la Academia Teologică, fiecare a predat teologia”, spune prof. Francisca Băltăceanu.

Dosarul pentru Vatican are 2000 de pagini și se numește „Despre Episcopul Valeriu Traian Frențiu și însoțitorii”. Primul dintre martiri nici nu a mai ajuns la închisoare, pentru că a murit în anchetă. Este vorba despre Vasile Aftenie, episcopul auxiliar de Blaj, dar care răspundea de București. „Comuniștii au crezut că el va ceda mai ușor și asupra lui s-a revărsat ura și violența ieșite din comun”. Celalți au fost arestați, duși în diverse locuri cu domiciliu forțat, apoi la Sighet. „Acolo și-au gasit o bună parte din martiriu. Trei dintre ei au și murit acolo: Episcopul Valeriu Traian Frențiu, care era cel mai în vârstă, a murit la 77 de ani”.

7 episcopi greco-catolici vor fi proclamați Fericiți, la Blaj. Unul îmblânzea șerpii, altul a primit rangul de episcop în închisoare

După Frențiu, la Sighet a murit episcopul Ioan Suciu, care avea 46 de ani. „A fost cel mai tânăr episcop ales. El a fost și la Oradea, în timpul Ardealului cedat, apoi administartor apostolic la Blaj. Era numit «episcopul tineretului» pentru că s-a ocupat de tineret. S-a ocupat foate mult și de țigani și nu e întâmplător faptul că Papa va avea, la Blaj, după beatificarea celor 7, o întâlnire cu comunitatea romilor. Era o figură deosebită! Nu se temea de animale, îmblânzea șerpii. Era un foarte bun predicator, era invitat în multe locuri, ajunsese să fie supranumit «Ioan Gură de Rai»”.

La 2 ani după el, a murit Tit Liviu Chinezu, care a fost sfințit episcop în închisoare, mai exact, în lagărul de la Ciorogârla. „Cu aprobare de la papă”, spun autoarele cărții. „Cum ei fuseseră puși toți la un loc, trei dintre ei l-au sfințit episcop în mare taină. Bineînțeles că Securitatea a aflat”.

7 episcopi greco-catolici vor fi proclamați Fericiți, la Blaj. „În hârtiile lor scria: «Arest preventiv»”

În ciuda vârstei înaintate, epsicopul greco-catolic de Lugoj, Ioan Bălan, a fost arestat și dus la Dragoslavele, apoi la mănăstirea ortodoxă Căldărușani, iar din 1950, după refuzurile consecvente de a accepta trecerea la Biserica Ortodoxă Română, a fost închis la penitenciarul din Sighet. A ieșit în, când se mai shimbaseră puțin relațiile internaționale. A primit domiciliu forțat, mai întâi la Curtea de Argeș, după aceea, la Ciorogârla, unde s-a stins din viață în anul 1959. Ce ar trebui să reținem e că „Securitatea se temea de ei. Au fost arestați, dar nu le-au făcut proces. Nimic. În hârtiile lor scria «Arest preventiv»”. Singurul căruia i s-a făcut proces de înaltă trădare – „fără martori, fără justificare juridică” – a fost episcopul greco-catolic Alexandru Rusu, de Maramureș. „De el se temeau pentru că era mai dârz, mai spornic la vorbă. După ce l-au eliberat de la Sighet, a avut domiciliu forțat la Mănăstira Cocoș. A fost iar arestat, trecut prin închisorile Pitești și Dej și a murit la Gherla”.

7 episcopi greco-catolici vor fi proclamați Fericiți, la Blaj. Iuliu Hossu a citit Proclamația de la 1 Decembrie 1918

Ultimul dintre cei 7 este episcopul de Cluj, Iuliu Hosu. El a reușit să își scrie memoriile. Avem un volum valoros de cateva sute de pagini, în care scrie amintirile de-a lungul timpului. „Să ne gândim că, dintre toți, el era pentru autoritățile statului, personalitatea proeminentă. I s-a propus până și scaunul patriarhal. Era cunoscut de toată lumea și pentru că el citise Proclamația de la 1 decembrie 1918, el era atunci deja episcop. El a rămas cu cea mai mare recunoștință din partea evreilor, pentru că i-a ajutat să fugă din Ardealul cedat în România. Papa Paul VI a vrut să-l ridice la rangul de cardinal, dar el a refuzat. A susținut, până în 1970, când a murit, toată biserica greco-catolică clandestină care, cum putea, mai ajungea pe acolo, pe la Căldărușani unde se adăpostise, forțat”.

Valentin Țigău (Taifasuri)

Foto