Reducerea săptămânii de munca de la 5 la 4 zile! Este propunerea legislativă pe care vor să o pună în practică parlamentarii. Propunere care nu îi incântă, insă pe patroni. Angajatii au părerile impărţite, insă nu se dau în vânt după cele trei zile libere, iar psihologii spun că poate apărea suprasolicitarea la 10 ore de munca in cele 4 zile.

Potrivit proiectului de lege, angajaţii şi angajatorii care doresc ca timpul de lucru să fie de 10 ore pe zi, vor avea săptămâna de lucru de doar patru zile.

Marius NICOARĂ, senator:Am vazut ca se se practica in Statele Unite si este imbrtatisata, sunt deja tari europene care vin in intampinarea unor astfel de propuneri

Patronatele au sarit ca arse când au auzit de aceasă propunere legislativă. Mai ales că in unele domenii de activitate se munceşte la foc continuu.

Pentru salariaţii angajaţi cu normă întreagă, durata normala a timpului de muncă este de 8 ore pe zi şi de 40 de ore pe săptămână. Fiecare angajator stabileşte împreună cu angajatul norma timpului de muncă, acesta putând fi şi de 10 ore pe zi, cu respectarea a 40 de ore pe săptămână, se arată în propunerea legislativă. Angajatorii vin cu variantele lor. De exemplu in companiile care au ca domeniu de activitate call center-ul, propunerea legislativă ar aduce dezavantaje.

Nici in alimentatie publică nu se prea potriveste acest program de lucru. Mai ales ca pentru ziua de vineri, angajatorii teoretic ar trebui să suplimenteze numarul angajatilor, adică să plătească alţi oameni.

Iniţiatorii proiectului de lege argumentează că în Statele Unite, peste 43% dintre companii au adoptat această măsură, care este însă una opţonală pentru angajaţi şi patroni.

Senatorul Marius Nicoară sustine ca aşa, angajatul poate sa se odihneasca mai mult, dar in acelasi timp ar si cheltui bani mai multi pentru mini-vacantele de weekend, fapt care ar duce şi la dezvoltarea turismului. Specialistii sustin însă ca adaptarea la un asemenea program de lucru nu este una simplă şi că, în timp, ar putea apărea fenomenul de suprasolicitare.

Cei care s-ar încadra într-un astfel de program în ţara noastră, spun parlamentarii, sunt tinerii între 25 şi 40 de ani, şi absolvenţii de studii superioare.

sursa: TVR Cluj

 

Primeşte la prima oră a zilei cele mai noi ştiri din judeţul Cluj pe email!

Adresa de email:

Un serviciu oferit de către feedburner. Politica de confidenţialitate pentru abonaţi.