sursa foto: someseanul.ro

Un brand al Clujului vandut pe bucati, odata cu venirea lui Octavian Buzoianu.

Povestea pe care urmeaza sa o prezentam nu tine de colorit politic sau strategii in prag de alegeri electorale. Este o istorie a unuia dintre marile brand-uri clujene, vazuta din prisma celor care l-au dus spre maretie. Este o poveste umana, spusa de angajatii societatii Feleacul, multi dintre ei ajunsi in pragul saraciei si al disperarii, care cu toate ca detin actiuni la renumita fabrica, iti traiesc cu amaraciune finalul carierei.

Vedeti mai jos interviul video si transcriptul:

Lup Lucia : Inainte de ’89, am fost 1200 de salariati, lucram in trei schimburi. Era de lucru foarte mult. Fabrica Feleacu avea vanzari, avea desfacere foarte buna.

Stateau tirurile la rand ca sa se incarce marfa. Noi de aceea lucram in trei schimburi ca sa facem fata la cerintele de pe piata. Piata interna, stiam noi in perioada respectiva. Dupa Revolutie s-a schimbat conducerea, ca in rest tot noi am ramas. Au inceput formele de privatizare. Au inceput privatizarile. S-a format asociatia salariatilor, erau cupoanele pe care noi le-am depus sau mai era cu aportul de actiuni, unde am primit noi actiuni. Toti angajatii ne-am depus certificatele la Feleacu, bineinteles ca aveam mare speranta.

Era singura fabrica de dulciuri in zona, in Transilvania, si speram sa fie bine. Ne-am format Asociatia PAS unde domnul director era presedintele PAS-ului. Domnul Racolta Emil era director si dansul era presedintele PAS-ului. Cu dansul am fost la Bucuresti, eu din partea sindicatului si dansul ca si director, am fost la Bucuresti la FPS si si-au batut joc de noi, spunandu-ne „dar ce investitie o sa faceti la halva?”.

Si acum o vad pe doamna respectiva. Nu am reusit. Noi concuram cu firma Florian Haus in spatele caruia era domnul Taher (FATIH TAHER, om de afaceri, prieten cu Omar Hayssam).

Bineinteles pe hartii nu am putut concura cu dansii, noi am mers sinceri cu ce am putea noi face si nu am primit noi sa ne privatizam prin MEBO. O dat-o la Florian Haus si o promis investitii pe care nu le-a facut.

FPS si-a batut joc de ei. Era Radu Sarbu, clujeanul acolo, din PNTCD. Azi, PNTCD il sustine pe Buzoianu

„Atunci, FPS-ul, fortat de de imprejurari, si-a luat din nou Feleacul sub tutela lor. Am participat a doua oara la licitatie sa cumparam tot noi, salariatii – nu am obtinut, desi noi am dat un leu si pe actiune. Asa era atunci si o dat-o domnului Buzoianu. Domnul Buzoianu Octavian… si dansul a luat licitatia si a luat actiunile de la Feleacu si era actionar majoritar. Personal nu pot sa dau detalii cat a fost actiunea, neavand o documentatie clara nu pot sa spun, dar stiu ca s-a luat sub pretul pe care l-am oferit noi. Motive nu stim, sunt ascunse ca si multe alte motive in Romania.

Ibrany Eva: Dupa ce a venit domnul Buzoianu iar am avut speranta mai mari ca un clujean va face tot posibilul pentru Cluj sa mearga mai bine”.

Si-au pus sperante in Buzoianu, dar au fost inselati

Lup Lucia: „Imi amintesc de prima sedinta AGA unde credeam ca vine un Harap Alb pe un cal alb. Ca vine un clujean, nu mai e Taher, ca e clujean de al nostru si speram. Ne-am pus toate sperantele in dansu, ca va prospera Feleacu, va merge din bine in mai bine. Dar din pacate, cu cat o fost entuziasmul de mare, cu atat a fost esecul de mare.

Fabrica a mers din rau in mai rau s-a inceput sa se demoleze sa se vanda utilajele la fier vechi. Unitatea din Cipariu s-a mutat la unitatea 2 pe Barbusse. In Cipariu si-a luat dansul activul si o transformat-o in hotel. S-a vandut cladirea din Baciu, cladirea din Turda si am ramas cu locatia de pe Barbusse. La urma s-a spus ca trebuie sa ne mutam ni s-a spus ca suntem in centru si trebuie sa ne mutam in Jucu.

Noi, de bunacredinta, l-am crezut in tot ce ne spunea, dar din pacate, nu a facut nimic din ce ne-a promis decat sa desfiinteze locuri de munca.

Si cate au mai ramas le-a desfintat si spre dezamagirea noastrala ne spunea ca nu mai e rentabil ca nu ii mai merita sa faca nimic, sa aducem noi pe cine vrem sa dea bani cat de multi ca dansul bani vrea. Am solicitat cand s-a vandut sectii sau locatii sa ne distribuie si noua ca si actionari contravaloarea cat aveam noi actiuni. S-a refuzat. Am cerut sa ne cumpere actiunile s-a refuzat.

„Au vandut retetele noastre de dulciuri, au vandut brandul FELEACU, vechi de 127 de ani”

„La final a vandut durerea noastra, s-a vandut brandul Feleacu de 127 de ani, s-au vandut retete, utilaje la fabrica Amilon de unde noi aduceam materie prima. Mai mare durere, acolo este rentabil, avem colegi care merg din Cluj, fac naveta sa invete acolo fortele de munca sa faca bomboane si noi aici stam in somaj. Au iesit in mare parte in pensie ca in Cluj nu a fost rentabil sa mai facem dulcuri, numai in Sibiu este rentabil.

Si inca o durere care nu pot sa nu o spun. Fostii salariati dupa 30 de ani, dupa 30 si mai bine de munca in Feleacu, si actionari, saraci bolnavi, amarati, am cerut sa ne rascumpere actiunile si nu a fost niciodata interesat sa ne cumpere actiunile noastre, desi pentru dansul era un mic efort la valoarea care se pretinde dansul”.

Ibrany Eva: „Actiunile si astazi sunt acolo nevandute. El ne-a promis ca va fi bine. Si-a vazut de interesele lui, nu s-a gandit la oamenii din Cluj niciun pic.

„Daca se gandea dupa 38 de ani de lucru in intreprindere nu ar trebui sa fiu cu o pensie de 500. Trebuia sa ajute sa dea la oameni 2-3 ani sa mai munceasca ca eram aproape toate aproape de pensie. Daca lasa inca un an doi, mai mult de 60-70 de persoane astazi aveam pensii din care putem trai, nu 500 sa nu iti ajunga de medicamente, de cheltuieli. Mai presus au fost interesele lui si ne-am rugat sa mai lase. Stia bineinteles si la orice sedinta ii rugam sa ne mai lese sa mearga sau sa ne ajute cumva. Eram foarte putine si aproape toate ne apropiam de pensie. Oameniii au plecat care unde au putut fara servicii, fara pensii ca lumea. Inainte de pensie dcu 3 ani pur si simplu nu i-a interesat ce fac oamenii”.

Lup Lucia: Oamenii de afaceri stiu sa aiba multe fete. A spus ca dezvolta Feleacu, nu a dezvoltat-o. A spus ca va fi mai bine. Nu am vazut sa fie mai bine. Ca din bine s-a transformat in rau. Ca din bine ne-a coborat, a falimentat un Brand al Clujului care pe mine ma doare sufletul.

127 de ani de brand, cineva a muncit, o suferit, noi am pus sufletul, viata noastra a fost Feleacul. 30-40 de ani sa muncesti acolo si sa vina un actionar sa dea cu piciorul ca sa isi infloreasca el afacerile. In Piata Cipariu este un hotel. Grand hotel, foarte frumos. Pe Barbusse este un complex, Parc rezidential foarte frumos, dar nu apartine Feleacului. Lui Felinvest care dansul este actionar majoritar, iar noi micutii, amaratii… o iesit si de la bursa, ca sa nu mai putem vinde actiunile.

Noi am crezut si cand a spus ca o duce la Jucu. Si atunci am crezut. Ne-am facut noi un calcul cat facem pana in Jucu. Mergeam si in Jucu! Cand a fost sa o duca in Jucu a spus ca nu e rentabil, nu e rentabil sa o mute. Mai rentabil o fost sa o vanda ca sa aiba spatiu in centru Clujului, 3 hectare de teren acolo. Bineinteles ca a fost mai rentabil.

Tragic e unde am ajuns ca a inchis Feleacul asta e durerea si noi am ramas fara locuri de munca. Nu multi, am fost 200 de oameni, dar 200 de oameni cu apartinatori cu familiile lor pentru Cluj este o pondere.

„Primar? Nu in niciun caz. Un om asemenea care ne-a promis foarte mult timp nu merita si n-ar putea sa conduca Clujul”

Ibrany Eva: Asta e situatia si la revedere. Niciun ajutor nimic. Primar? Nu in niciun caz. Un om asemenea care ne-a promis foarte mult timp nu merita si n-ar putea sa conduca Clujul.Nu merita. Nu merita, ca numai promite. Si acuma cum ne-a promis noua la Feleacu. Deci Buzoianu nu e pentru oameni. Nu a fost si nu va fi niciodata.

Am auzit ca candideaza la primaria Clujului. Nu se poate zic. Omul asta ne-a distrus. Distruge si Clujul. Nu se poate. Nu-i voie, nu-l lasati. nu-i voie. Pur si simplu sunt revoltata ca din cauza lui eu sunt fara serviciu, fara pensia care as merita dupa 38 de ani. Sunt promisiuni. Deci eu sunt convinsa mai mult decat 100% ca sunt promisiuni. Deci asta am patit noi.

Nu merita crezut omul. Nu merita. El unde pune mana distruge totul. Intrebati orice om de la Feleacu care a lucrat daca mai are incredere in el. Nu se poate. Deci toata lumea cand aude de Buzoianu pur si simplu se infricoseaza. Nu le vina sa creada. Ma intalnesc cu colege si cand ma suna si imi spun uite Eva ce am auzit. Dar nu se poate. Dar omul asta mai are curajul sa promita? Nu se poate deci astea sunt toate promisiuni.

Noi care am lucrat si ne-o fost patron si care ne-a promis atatea nimeni nu crede, nimeni. Numai cine nu cunoaste, dar este imposibil sa promita si sa si faca. Unde nu are interes nu face nimic. Deci face unde are interes buzunarul lui.

Asteptam un punct de vedere oficial al omului de afaceri Octavian Buzoianu.