La 1 ianuarie 2016 p populaţia rezidentă a fost de 19 760 mii persoane, în scădere cu 110,7 mii persoane faţă de 1 ianuarie 2015.  Cauza principală a acestei scăderi o reprezintă sporul natural negativ (-75 655 persoane). Populaţia urbană şi cea de sex feminin sunt majoritare (53,8%, respectiv 51,2%).

Fenomenul de îmbătrânire demografică s-a accentuat, ecartul dintre populaţia vârstnică de 65 ani şi populaţia tânără de 0-14 ani crescând la aproape 400 mii persoane (3 436 mii faţă de 3 059 mii persoane). Indicele de dependenţă demografică a crescut de la 48,1 la 49,0 persoane tinere şi vârstnice la 100 persoane adulte.

La 1 ianuarie 2016, populaţia rezidentă din mediul urban a fost de 10 634 mii persoane, în scădere cu 0,6% faţă 1 ianuarie 2015. Populaţia feminină la 1 ianuarie 2016 a fost de 10 107 mii persoane, în scădere cu 0,6% faţă de aceeaşi dată a anului precedent.

Procesul de îmbătrânire demografică s-a adâncit, comparativ cu 1 ianuarie 2015 remarcându-se scăderea ponderii persoanelor tinere (0-14 ani) şi creşterea ponderii populaţiei vârstnice (de 65 ani şi peste). Indicele de îmbătrânire demografică a crescut de la 109,6 (la 1 ianuarie 2015) la 112,3 persoane vârstnice la 100 persoane tinere (la 1 ianuarie 2016).

Ponderea populaţiei de 0-14 ani în total populaţie s-a păstrat constantă (15,5%) în ambii ani, dar ponderea populaţiei de 65 ani şi peste în total populaţie a crescut de la 17,0% în 2015 la 17,4% la 1 ianuarie 2016. Astfel, indicele de dependenţă demografică a crescut de la 48,1 (la 1 ianuarie 2015) la 49,0 persoane tinere şi vârstnice la 100 persoane adulte (la 1 ianuarie 2016).

România continuă să fie o ţară de emigrare. Soldul migraţiei internaţionale în anul 2015 p a fost negativ, numărul emigranţilor depăşind numărul imigranţilor cu aproape 58 mii persoane. În cursul anului 2015, spre deosebire de anul 2014, barbaţii au emigrat într-o proporţie mai mare decât femeile (50,9%). Şi în rândul imigranţilor, bărbaţii au fost majoritari (53,6%).