Panica dobânzilor aferente impozitului de la Cluj Arena. Ce spunea an de an bugetul, domnule Sporiș?!

Dacă Național Arena, o bijuterie de 235 milioane euro zace nefolosibilă din cauza neîndeplinirii de către copertină a standardelor românești, Cluj Arena, la o primă vedere, duduie de sănătate. Numai că degeaba senatorul Alin TIșe își proslăvește pruncul numit Cluj Arena. Apele nu sunt deloc limpezi nici pe Someș. E drept, avem un stadion bijuterie, funcțional, care va găzdui amicalul de lux România – Spania, avem un gazon mai mult decât decent, dar, pentru că din păcate așa e în România, umbrele planează deasupra cuibului de cuci de la Cluj Arena, bijuteria de cinci stele care a înghiţit 45 de milioane de euro (fonduri ale Guvernului în proporție de 31,22% și ale Consiliului Județean Cluj în proporție de 68,88%).

În vara anului trecut conturile Cluj Arena SA, societatea care administrează stadionul au fost blocate de către administrația locală pentru neplata unor datorii, inclusiv a impozitului pe clădire. Un mizilic de 8,5 milioane lei. La vremea respectivă Radu Sporiş, președintele consiliului de administrație al Cluj Arena, afirma că ”Din punct de vedere al managementului și al CA Cluj Arena, la verificarea actelor contabile nu figura o datorie, nu s-a pus problema unui impozit către Primărie. Primăria în perioada 2011-2014 nu și-a bugetat un astfel de impozit. Vom face o rectificare de bilanț, o să vedem că nu aveam același profit declarat pentru că nu știam că avem impozit.

Cluj Arena, o investiţie de 45 milioane euro, este administrată de o societate, Cluj Arena SA, care habar nu avea că trebuie plătit impozit pe clădire şi altele. Bun management, buni contabili. Doar are să fie ?! Să fi uitat cu toții de plata impozitului? Sau acesta figura bine mersi la Capitolul Cheltuieli din bugetul fiecărui an al Cluj Arena SA ?! Ce spunea bugetul, domnule Sporiș ?! Era sau nu cuprins impozitul în bugetul annual al Cluj Arena SA la Cheltuieli ?! Și, inteligentă strategemă, neplătind datoriile bugetate, la final de an, societatea era pe profit. Ura, ura ! Aplauze ! Curat legal !

Cum la fel de legală este întrebarea cine va suporta penalitățile pe care le poartă ebitul aferent impozitului. Baza, impozitul în sine, poate fi stins. Printr-o majorare de capital sau printr-un artificiu între administrația locală și cea județeană, acționar principal la Cluj Arena. Dar dobânzile și penalitățile ?!  Adică un alt mizilic de 4 milioane de lei ? El din ce buzunar va fi suporat ?! Tot al contribuabilului, întrucât în Cluj Arena SA, acționar majoritar este CJ Cluj. Bineînțeles, nimeni din Cluj Arena SA nu este vinovat. Facem să fie bine la toți și, din nou, Sistemul acoperă precum pisica rahatul o gaură de peste 3 milioane euro.

În final, merită a puncta componența Cluj Arena Sa. Persoane cu un CV remarcabil, aptitudini dovedite şi experienţă în managementul unor mega obiective de zeci de milioane de euro.  În 2011, în urma unei Hotărâri de Consiliu Judeţean s-a aprobat înfiinţarea SC Cluj Arena SA, firmă care se ocupă de administrarea Cluj Arena. Acţionarii societăţii sunt Consiliul Judeţean Cluj, cu o cotă de participare la capitalul social de 90 %, şi Regia Autonomă de Administrare a Domeniului Public şi Privat al judeţului, prin director general, cu o cotă de participare la capitalul social de 10 %.

CA este format din 7 membri, condus de un Preşedinte, Radu Raţiu, fost consilier juridic al ex preşedintelui CJ, Alin Tişe, ales din rândul acestora, care va îndeplini şi funcţia de Director. Controlul activităţii financiare a societăţii este asigurat de 3 cenzori, aleşi de către Adunarea Generală a Acţionarilor. Partidele politice din Consiliul Judeţean, au desemnat atunci în CA “specialişti capabili să gestioneze” un asemenea obiectiv: persoane de încredere, înregimentate politic: Radu Raţiu, fost consilier local, fost consilier juridic al CJ şi al preşedintelui CJ – Alin Tişe – , Alina Ligia Cîineanu (fosta consilieră a lui Alin Tişe pe vremea în care acesta era prefect al judeţului, ex membră în CA al Spitalului de Pneumoftiziologie, al Spitalului Clinic Judeţean de Urgenţă, al TETAROM şi coordonator Asociaţia “Produs de Cluj”), Bogdan Adrian, Pop Istvan Zsolt, Aurelian Călin Mureşan (propus de PNL), Mircea Jorj (din partea PSD) şi Konnert Agnes. Cenzori vor fi Cristina Şchiop, Mirela Tare, Crina Ioana Munteanu şi Alin Vasile Petreuş (supleant)  – în CA sau Călin Tuluc, reprezentant Consiliului Judeţean Cluj în AGA.

Preşedinte şi director al CA: Radu Raţiu, consilier juridic în cadrul Consiliului Judeţean Cluj. Toate aceste persoane au un CV remarcabil, aptitudini dovedite şi experienţă în managementul unor mega obiective de zeci de milioane de euro, care le recomandă din plin la conducerea unei mega afaceri, precum este Cluj Arena, un stadion de 45 milioane euro.

Încă de atunci au fost voci care s-au opus unui contract de asociere în participaţiune în care, practic, Consiliul Judeţean se asocia cu el însuşi. Consiliul Judeţean – proprietar de stadion se asocia cu Cluj Arena SA – în care  deţine 90%. La capitolul aport în participaţiune, CJ Cluj punea la bătaie stadionul, iar Cluj Arena punea la bătaie….ce ?! Promisiunea unui bun management? Promisiunea de salarii bune acordate lor înşişi? Proprietarul unui bun, Cluj Arena, acţionar majoritar în societatea ce administrează bunul…Cine pe cine verifică şi cum?! CJ Cluj, proprietarul, verifică Cluj Arena SA – administratorul, adică CJ Cluj se verifică pe ea însăşi?!

Rezultele se văd acum…

Incendiu la Constanţa. O maşină a luat foc în parcare