Emil Boc, vizat într-un dosar DNA

Potrivit procurorilor, în prima parte a anului 2009, Ioan Niculae ar fi încercat să corupă o serie de funcţionari publici şi înalţi demnitari ai statului, cu scopul de a-i convinge să promoveze o Hotărâre de Guvern, prin care să fie acordate facilităţi fiscale, privind subvenţionarea achiziţiei de îngrăşăminte chimice, cu consecinţă directă în beneficiul financiar al grupului Interagro, fapte pentru care a fost trimis în judecată.

În rechizitoriul prin care Ioan Niculae a fost trimis în judecată, procurorii DNA au dispus disjungerea cauzei „în cazul miniştrilor şi a altor funcţionari publici sau demnitari, precum şi altor persoane, implicaţi în circuitul proiectului de HG sau în demersurile pentru susţinerea actului normativ privind acordarea de subvenţii la achiziţia de îngrăşăminte din producţia internă, act normativ care ar fi fost profitabil pentru afacerile grupului Interagro şi i-ar fi adus venituri lui Ioan Niculae de câteva sute de milioane de euro”.

DNA menţionează că pe parcusul urmăririi penale au rezultat date potrivit cărora “anumiţi miniştri, din cadrul Guvernului, au susţinut proiectul de act normativ care l-ar fi favorizat pe Ioan Niculae, patronul Interagro, şi ar fi produs prejudicii evidente României, atât pe plan european, cât şi bugetului de stat. Printre aceşti miniştri, actele de urmărire penală ( din dosarul lui I. Niculae-n.r.) i-au evidenţiat pe Emil Boc – prim ministru, Pogea Gheorghe – ministru al Finanţelor Publice şi Videanu Adrian – ministrul Economiei, care a exercitat asupra secretarului de stat Harbuz Liviu, fie anumite forme de presiuni, fie demersuri de persuadare, pentru ca acesta să găsească soluţii pentru promovarea şi adoptarea actului normativ vizat de patronul Interagro”, arată DNA în documentul citat.

Procurorii susţin că au date şi despre Vasile Puşcaş, ministrul Integrarii Europene la acel moment, menţionat de Ioan Niculae şi Bunea Stancu ca fiind unul dintre demnitarii care au susţinut interesele lui Ioan Niculae.

Un alt ministru intrat în vizorul DNA este Ilie Sârbu, ministru al Agriculturii la momentul respectiv, în legătură cu care, spun procurorii, “au rezultat date în privinţa unei posibile implicări infracţionale, atâta timp cât acest ministru, în ciuda opoziţiei funcţionarilor publici din minister, cât şi a înalţilor funcţionari reprezentanţi ai României pe lângă Comisia Europeană, a semnat proiectul de act normativ care l-ar fi favorizat pe Ioan Niculae şi a transmis respectivul document pe circuit în vederea avizării. Mai mult, în privinţa lui Ilie Sârbu au rezultat date concrete că s-ar fi întâlnit cu patronul Interagro şi că ar fi discutat problematica acestui act normativ cu alţi politicieni şi demnitari (ex. Mircea Geoană, Gheorghe Bunea Stancu)”.

“Un alt aspect rezultat în timpul urmării penale se referă la posibila implicare şi a altor demnitari la care s-ar fi apelat pentru a-i determina pe miniştrii şi funcţionarii din instituţiile publice să promoveze şi să adopte actul normativ care l-ar fi avantajat pe patronul Interagro”, unul dintre cei nominalizaţi fiind Mircea Geoană, preşedinte al PSD şi al Senatului la acel moment “dar şi alţi politicieni şi demnitari, nominalizaţi nu prin nume, ci prin funcţie, de exemplu.: „preşedintele” – posibilă referire la contactarea acestuia de către patronul Ioan Niculae în contextul în care, chiar ministrul Ilie Sârbu confirmă că a fost abordat de la Preşedinţia României în acest scop”, explică DNA în rechizitoriu.

Astfel, în cauza disjunsă, referitoare la demnitari, miniştri şi funcţionari, precum şi persoane din anturajul acestora, cercetările sunt continuate pentru fapte de luare şi dare de mită, cumpărare şi trafic de influenţă, abuz în serviciu în forma tentativei cu scopul obţinerii de foloase necuvenite pentru altul, folosirea influenţei şi autorităţii unor persoane ce deţineau funcţii în partide politice pentru a obţine foloase necuvenite pentru altul.

Omul de afaceri Ioan Niculae a avut o atitudine oscilantă în timpul cercetărilor, în timp ce Bunea Stancu, fost preşedinte al Consiliului Judeţean (CJ) Brăila, s-a prevalat de dreptul la tăcere, se arată în rechizitoriul DNA prin care cei doi au fost trimişi, marţi, în judecată.

Conform documentului, Niculae a fost “parţial sincer” cu privire la infracţiunile economice şi nesincer faţă de faptele de corupţie pe care nu le-a recunoscut.

“Inculpatul Ioan Niculae a precizat că în raport de primul palier infracţional, reprezentat de evaziune fiscală şi spălare de bani, se consideră vinovat, însă, când a detaliat în ce constă vinovăţia sa, a încercat să inducă anchetatorilor o situaţie de fapt nereală, neconformă probelor administrate. Astfel, Ioan Niculae a încercat să formuleze o apărare în care principalul vinovat este suspectul Said Baaklini, restul inculpaţilor fiind nevinovaţi”, spun procurorii.

Anchetatorii arată că apărarea lui Niculae este “mincinoasă”, ea fiind contrazisă de probatoriu.

“În ceea ce priveşte infracţiunile de corupţie, Ioan Niculae nu a recunoscut faptul că în trei rânduri, în raport de trei persoane (Said Baaklini, Dorin Cocoş şi Gheorghe Bunea Stancu), a oferit sume de bani şi alte foloase pentru a determina respectivele persoane să îşi exercite influenţa asupra decizionalilor din Guvernul României pentru a adopta o hotărâre de guvern care ar fi favorizat interesele grupului Interagro.

Cu toate acestea, fiind pus în evidenţa probelor, nu a negat că ar fi vorbit cu Gheorghe Bunea Stancu despre respectivul proiect de hotărâre de guvern, însă nu îşi aminteşte ce anume a discutat. De asemenea, Ioan Niculae nu neagă că ar fi discutat cu Gheorghe Bunea Stancu despre transferul, distribuţia îngrăşămintelor prin firmele omului politic”, se menţionează în rechizitoriu.

Pe de altă parte, Bunea Stancu s-a prevalat de dreptul la tăcere în acest dosar.

Procurorii DNA l-au trimis în judecată pe Ioan Niculae, administrator al SC Interagro SA şi SC Intervitt SRL, sub aspectul săvârşirii infracţiunilor de cumpărare de influenţă, în formă continuată, instigare la evaziune fiscală şi instigare la spălare de bani.

În acelaşi dosar, Gheorghe Bunea Stancu, fost preşedinte al CJ Brăila, este acuzat de săvârşirea infracţiunii de trafic de influenţă.

Conform DNA, în perioada ianuarie – martie 2009, patronul grupului SC Interagro SA, Ioan Niculae, a iniţiat şi desfăşurat activităţi de corupere, prin intermediul lui Bunea Stancu, a suspectului Said Baaklini şi a unei alte persoane, a unor funcţionari publici şi înalţi demnitari ai statului, cu scopul de a-i convinge să promoveze o hotărâre de guvern prin care să fie acordate facilităţi fiscale privind subvenţionarea achiziţiei de îngrăşăminte chimice.

Acest lucru ar fi adus un beneficiu direct firmei Interagro de circa 600.000.000 euro, reprezentat de vânzarea îngrăşămintelor chimice din stocurile existente sau ce urmau a fi produse.

Incendiu la Constanţa. O maşină a luat foc în parcare

Adaugati comentarii