Primăria Cluj-Napoca nu se grăbește să ia măsuri față de clujenii care refuză să execute lucrări de întreținere a imobilelor și terenurilor neîngrijite din Cluj-Napoca.

Recent a fost lansat în dezbatere publică un regulament de stabilire a criteriilor de identificare a clădirilor și terenurilor neîngrijite în vederea aplicării sancțiunilor prevăzute de Codul fiscal. Acesta ar urma să fie aplicat abia din 2017, timp în care clădirile degradate reprezintă un pericol pentru cetățeni.

Un nou regulament local a fost lansat săptămâna aceasta în dezbatre publică. Acesta vizează procedura prin care proprietarii care nu își întrețin clădirile sau terenurile din oraș să fie suprataxați la plata impozitelor către bugetului local, începând din 2017, potrivit prevederilor noului Cod Fiscal.

”Parlamentul a dat o decizie corectă prin care vom avea posibilitatea să mărim de până la șase ori taxele pentru cei care nu își întrețin clădirile și terenurile. E nevoie de taxe mai mari pentru ca proprietarii să intre din pasivitate. Legea se aplică , nu se discută. Dacă locuințele au fațade deteriorate, proprietarii au obligația să execute lucrări de modernizare. Codul fiscal a stabilit un impozit de cinci ori mai mare. Vor trebui să se conformeze legilor statului. ”, a declarat Emil Boc

Regulamentului ce urmează să fie elaborat va avea în vedere stabilirea cadrului legal privind identificarea şi majorarea impozitului pentru clădirile şi terenurile neîngrijite din intravilanul Municipiului Cluj-Napoca, în vederea conformării proprietarilor acestor imobile în asigurarea stării corespunzătoare a acestora prin efectuarea lucrărilor de întreţinere, reparaţii curente, restaurare, ctc.
în vederea punerii în aplicarea a prevederilor legale s-a constituit Comisia de identificare a clădirilor şi terenurilor neîngrijite situate în intravilanul Municipiului Cluj-Napoca, abilitată să efectueze verificări pe raza unităţii administrativ-teiitoriale şi să întocmească fişa de evaluare, nota de constatare şi procesul-vcrbal de conformitate.

Prin clădiri sau terenuri neîngrijite situate în intravilanul Municipiului Cluj-Napoca, pentru care se va aplica majorarea de impozit, se înţelege:
în cazul clădirilor: stare avansată de degradare, stare de paragină, insalubre, faţade nereparate/necurăţate/netencuite/ nezugrăvite, geamuri sparte sau alte situaţii de asemenea natură;
în cazul terenurilor: stare de paragină, acoperit de buruieni, părăsit/abandonat, insalubre, neefectuarea curăţeniei în curţi, neîntreţinerea/nerepararea împrejmuirilor sau alte situaţii de asemenea natură.

După identificarea şi evaluarea clădirii/terenului neîngrijite/neîngrijit, prin grija Comisiei, proprietarul va fi somat ca pe parcursul anului fiscal în care s-a constatat starea clădirii/terenului, după caz, să efectueze lucrările de întreţincre/îngrijire necesare până la sfârşitul anului respectiv şi să menţină în continuare clădirea/terenul în stare de întreţinere/îngrijire. Nivelul impozitului majorat se stabileşte anual prin Hotărârea Consiliului Local de stabilire a nivelului valorilor impozabile pentru anul următor.

Între timp, clădirile se prăbușesc peste trecători

Pentru clădirile situate în centrul istoric al orașului, Primăria a început încă din 2014 să facă somații pentru refacerea acestora. Cum cei mai mulți dintre proprietari nu s-au conformat, clădirile au devenit un pericol pentru cetățeni, deoarece au început să se desprindă bucăți de tencuială. Pentru a evita accidentele, Primăria Cluj-Napoca a dispus realizarea unor lucrări de înlăturare a elementelor decorative care sunt în pericol să se desprindă.

Primăria muncipiului Cluj-Napoca, Inspectoratul pentru Situații de Urgență „Avram Iancu” și Comisia Zonală pentru Protecția Monumentelor au efectuat o acțiune preventivă de verificare și înlăturare a tuturor elementelor decorative și de construcție ale imobilelor deteriorate din centrul istoric al municipiului.

”Scopul acțiunii este de a oferi siguranță cetățenilor, în condițiile în care toți proprietarii acestor imobile au fost deja somați cu privire la obligațiile legale pe care le au de a demara lucrări de reabilitare a fațadelor imobilelor pe care le dețin, dar, din diferite motive nu au făcut încă demersurile fizice de reabilitare. Menționăm că toate costurile pentru intervențiile de urgență în vederea înlăturării elementelor care pot prezenta risc de desprindere și pot cauza accidente vor fi acoperite de către autoritățile publice, costurile de reabilitare efectivă a imobilelor revenind, conform legii proprietarilor acestora” specifică Primăria

”Doresc ca prin această acțiune să ne asigurăm că viața cetățenilor din municipiu nu este pusă în pericol, iar proprietarii care nu vor proceda la refațadizarea imobilelor și întreținerea clădirilor conform obigațiilor legale, vor suporta rigorile legii”, a declarat Emil Boc, primarul municipiului Cluj-Napoca.

Refațadizare cu bani împrumutați de la Primărie

Consiliul local a aprobat Programul Multianual pentru realizarea lucrărilor de protejare și intervenție asupra clădirilor situate în Centrul istoric al orașului Cluj-Napoca.

În cadrul primei etape ce s-a desfășurat în perioada 2013-2014 au fost selectate printre altele un număr de 10 imobile care, prin nivelul de degradare a sistemului de închidere perimetrală, pun în pericol sănătate, viața, integritatea fizică și siguranța populației, sau afectează calitatea mediului. De asemenea, au fost notificați proprietarii cu privire la obligația acestora de a face lucrările de refațadizare. Având în vedere că proprietarii nu și-au îndeplinit obligațiile, în termenul legal de 12 luni, primăria va realiza lucrările de refațadizare în numele și pe cheltuiala proprietarilor.
Consiliul local își va recupera chetuielile de la deținătorii notificați, în condițiile legii, până la data recepției lucrărilor de intervenție.

Primăria suportă contravaloarea documentației tehnice și 20% din costul lucrărilor. 80% acoperă proprietarul care poate apela la credite subvenționate de stat. Legea permite să contracteze credite cu garanție guvernamentală și dobândă subvenționată.

Pentru cazurile speciale, când persoanele nu au venituri, Primăria va putea să plătească refațadizarea, urmând ca proprietarii să restituie banii lunar, în termen de 10 ani de zile. Dacă clădirea are probleme de consolidare, proprietarul va fi nevoit să suporte și acele cheltuieli.

Primăria are 5 milioane de lei prinși în buget pentru susținerea proprietarilor în vederea refațadizării clădirilor.