apartamente

USR Cluj se opune subvenționării chiriei de către municipalitate

Primarul Emil Boc a anunțat în ultima ședință de consiliu local că va propune alocarea sumei de 1 milion de euro pentru a subvenționa chiria pentru acei clujeni aflați la limita sărăciei. USR Cluj a comunicat azi că nu consideră benefică o stfel de măsură.

Administrația propune pentru 2018 alocarea unui milion de euro pentru subvenționarea chiriilor celor care nu pot beneficia de locuințe sociale. Regretăm promovarea unor asemenea măsuri care vor duce la creșterea în continuare a chiriilor, în detrimentul categoriilor vulnerabile din punct de vedere economic.

În schimb, un milion de euro ar putea fi alocat anual construirii de locuințe sociale, pentru refacerea stocului de locuințe. Printr-o licitație desfășurată corect, prețul final de construire poate fi coborât sub 400 EUR/mp incluzând finisarea, ceea ce înseamnă că s-ar putea construi 2500 mp de locuințe anual. În acești 20 de ani în care problema locuirii a fost ignorată, cu această sumă anuală s-ar fi putut construi de la zero mai mult de 1200 de apartamente cu o suprafață medie de 40 de mp, media locuințelor de la noi din țară.

La fel, un milion de euro poate fi dedicat de îndată recondiționării clădirilor nefolosite sau sub-folosite din patrimoniul administrației pentru a fi transformate în locuințe sociale.

Nu în ultimul rând, un milion de euro poate fi dedicat chiar și achiziționării de apartamente de pe piața liberă pentru a revitaliza zone sub-folosite sau pentru a crește stocul de locuințe sociale.

În ultimii 20 de ani, ca efect al Legii 112/1995, 5667 de locuințe din patrimoniul municipiului Cluj-Napoca au fost vândute către chiriașii acestora, la o valoarea totală de 18.149.610,75 lei, respectiv un preț mediu de 3202 lei/apartament, fără a ajusta inflația și creșterea pieței, conform datelor comunicate de Primăria Cluj-Napoca. În comparație, orașul dispune de abia 1325 de locuințe sociale.

Scopul acestei legi a fost de a reglementa situația locuințelor care au fost trecute forțat în proprietatea statului, după 6 martie 1945. Legea, însă, a devenit și un mijloc prin care locuințele neretrocedate au fost vândute mai apoi chiriașilor, având în vedere că foștii proprietare au avut doar 6 luni la dispoziție, după intrarea în vigoare a legii, pentru a cere retrocedarea imobilului. Nivelul chiriilor de astăzi este un efect pervers al unor legi date cu dedicație, printre care și aceasta, corelat cu lipsa oricăror strategii coerente pe termen lung pentru locuire. Astfel, locuirea publică a ajuns în România la abia 2%, în comparație cu media UE de 30%.

Existența acestui stoc astăzi ar fi schimbat situația locuirii în oraș, ar fi furnizat un tampon confortabil de locuințe temporare pentru tineri sau pentru persoanele vulnerabile și ar fi putut balansa creșterea prețului chiriilor.

Scopul locuințelor sociale este acela de a oferi un sprijin temporar celor care au nevoie de susținerea societății până se pun pe picioare, motiv pentru care acestea nu trebuie folosite ca un mecanism de a direcționa fondurile publice înspre o parte restrânsă a locuitorilor.

Problema locuirii din Cluj-Napoca nu are o soluție miraculoasă. Este nevoie de efort asumat constant și de decizii responsabile pentru a crea mecanisme care pot genera plus valoare în societate prin investiții planificate și țintite spre a crește dinamica forței de muncă și pentru a asigura o dezvoltare armonioasă a comunității clujene.

Incendiu la Constanţa. O maşină a luat foc în parcare