calitatea vietii

România, ultimul loc în UE la calitatea vieții

România ocupă locul 44 din 146 de țări în clasamentul „Indicele de progres social 2018”, fiind întrecută de toate celelalte țări din UE. Indicele de progres social (Social Progress IndexSPI) măsoară calitatea vieții și bunăstarea socială a cetățenilor din 146 de țări. Sunt analizate trei dimensiuni principale pe 12 coordonate cărora le atribuie câte un punctaj. Cele trei dimensiuni sunt nevoile de bază ale omului (hrana și îngrijirea medicală, apa și salubritatea, locuirea, siguranța personală). Fundamentele bunăstării (acces la educație de bază, acces la comunicații și informații, sănătate și bunăstare, calitatea mediului). Oportunitatea (drepturi personale, libertate personală și de alegere, incluziune, acces la educație avansată).

Norvegia, pe primul loc în lume, la calitatea vieții. Locurile ocupate de statele Europei Centrale și de Est

  • În acest an, pe primele locuri în clasament ce măsoară calitatea vieții sunt Norvegia, Islanda și Elveția. Pe ultimele, Afganistan, Ciad și Republica Centrafricană.
  • Cele 146 de țări se înscriu în șase categorii, conform scorului înregistrat. Statele membre ale Uniunii Europene, cu excepția Bulgariei și a României, se găsesc în primele două categorii. Calitatea vieții în aceste țări se află la un nivel ridicat.
  • Dintre statele din regiunea Europei Centrale și de Est, cel mai bun loc este ocupat de Slovenia (22), fiind urmată de Cehia (26), Estonia (27), Lituania (31), Polonia (32), Slovacia (35), Ungaria (36), Croația (37), Letonia (39), Bulgaria (40) și România (44).

România a urcat pe locul 44, în acest an, de pe locul 51, pe care se clasa în 2014. Punctajele obținute la fiecare dintre cele 12 capitole analizate de IPS sunt comparate cu ale altor 15 state care înregistrează un PIB pe cap de locuitor similar (printre care Bulgaria, Croația, Letonia, Grecia, Belarus, Kazahstan, Turcia sau Iran). Conform punctajelor, România performează mai slab decât cele 15 state cu un PIB pe cap de locuitor similar la următoarele capitole: servicii de apă și canal, servicii de salubritate, accesul la servicii medicale de calitate, accesul la educație avansată, speranța de viață a persoanelor de peste 60 de ani sau incluziunea socială.

„Capitolele la care România obține punctaj mai scăzut arată unde apar deficiențele în distribuirea creșterii economice și în efectuarea cheltuielilor publice. În concluzie, acest raport arată unde se resimte cea mai mare nevoie de ameliorare a calității vieții în România și poate fi folosit de factorii decizionali ca instrument de politici publice pentru a realiza o strategie pe termen lung”, explică Vlad Boeriu.

Constătările raportului la nivel global

  • Statele sunt mai puțin performante decât ar rezulta conform PIB-ului mediu pe cap de locuitor.
  • Creșterea PIB maschează problemele reale pe care le întâmpină societățile, precum și oamenii obișnuiți.
  • 133 țări (91% dintre cele măsurate) și-au îmbunătățit poziția în ultimii patru ani.
  • Doar șase țări au scor mai scăzut față de 2014: Brazilia, Mauritania, Thailanda, Turcia, SUA și Yemen.

Progresul social este capacitatea unei societăți de a satisface nevoile de bază ale cetățenilor săi și de a crea oportunități de dezvoltare a acestora. IPS arată, astfel, direcțiile în care guvernele, mediul de afaceri și organizațiile nonprofit pot contribui la ameliorarea calității vieții. Rezultatele detaliate pentru România pot fi văzute aici.

Citește și:

Clujenii sunt mulţumiţi de calitatea apei, a aerului și a curățeniei din oraș

 

Incendiu la Constanţa. O maşină a luat foc în parcare