profesorii

Profesorii din România au un nivel de toleranță scăzut. Nu le plac romii, străinii sau homosexualii

Patru cercetători din cadrul Universităţii Babeş-Bolyai din Cluj-Napoca au realizat un studiu: ”Educație pentru democrație în școlile din România”. Profesorii au fost intervievați, iar rezultatele au demonstrat un nivel de toleranță foarte scăzut.

Principalele concluzii:

Proporția profesorilor care au un atașament scăzut față de prezența unui regim democratic în țară este îngrijorătoare.

Nivelul de toleranță socială al profesorilor este scăzut, chiar mai redus pentru unele categorii de persoane decât în restul societății.

Cel puțin unul din opt profesori se pronunță în favoarea plasării elevilor romi în clase separate. Doar patru din cinci au optat pentru varianta învățării în clase diverse etnic.

Proporția profesorilor care afirmă că mareșalul Ion Antonescu a avut un rol pozitiv în istorie este mai mare decât a celor care afirmă că rolul a fost negativ.

Recomandăm includerea în pregătirea profesorilor a unui modul de formare care să adreseze în mod explicit aspecte legate de educația în medii caracterizate de diversitate etnică și socio-economică.

Pornind de la datele unui sondaj realizat pe un eșantion reprezentativ pentru profesorii claselor 1 5-12 din România , precum și de la o serie de 2 interviuri de grup , studiul își propune să ofere răspunsuri următoarelor categorii de întrebări:

1. Care sunt atitudinile, valorile și orientările profesorilor în ceea ce privește sistemul politic din România?

2. Care sunt nivelele de implicare civică, de toleranță socială și de încredere interpersonală? În ce măsură se raportează profesorii față de minoritățile etnice, religioase sau culturale? Sunt profesorii pregătiți să contribuie la diminuarea excluziunii sociale, atât de pronunțate în societate românească, sau dimpotrivă, sunt unul dintre factorii care contribuie la menținerea și amplificarea ei, inclusiv prin susținerea segregării școlare a romilor?

3. Care este pespectiva profesorilor asupra unor personalități și mișcări politice din trecutul țării?

4. Cum evaluează profesorii școlile în care predau? Cum văd sistemul educațional din România, într-o perspectivă comparată în timp și față de alte țări?

5. Care sunt valorile personale ale profesorilor, convingerile lor privind predarea și identitatea lor profesională, precum și relațiile dintre acestea?

Deși profesorii plasează toleranța între valorile esențiale ale bunei cetățenii (și consideră că e important ca școala să transmită această valoare elevilor), o bună parte dintre ei manifestă, în cadrul răspunsurilor, atitudini care se îndepărtează serios de o poziționare tolerantă față de diversitatea socială.

13.1% dintre profesorii respondenți în cadrul sondajului au declarat că, în opinia lor, elevii romi ar trebui să învețe mai degrabă în clase separate și nu în aceleași clase cu ceilalți elevi. Cel puțin unul din opt profesori se pronunță direct în sensul segregării școlare pe criteriul etnic, prin plasarea elevilor romi în clase separate. Dacă ținem cont și de cei care nu au răspuns la întrebare, 8,3%, atunci doar patru din cinci profesori au optat pentru varianta învățării în aceleași clase.

Grupurile respinse cel mai frecvent de către profesori sunt persoanele dependente de droguri (58.7%), respectiv cele dependente de alcool (53.6%). Al treilea cel mai puțin dezirabil grup este reprezentat de persoanele de etnie romă (42.5%). Alte categorii care cumulează procente ridicate ce desemnează atitudini negative fiind homosexualii (38.3%). Persoanele care vorbesc o altă limbă (33.7%). Cuplurile în care partenerii nu sunt căsătoriți (33.1%).

În chestionar a fost inclusă și o întrebare legată de opinia profesorilor în privința acordării în România a permisiunii ca persoanele de același sex să se căsătorească. Din rândul respondenților care au oferit un răspuns valid, 60.5% au exprimat un dezacord total față de această idee.

În privința imigranților/muncitorilor din străinătate, aproape o treime dintre profesori (32.4%) au indicat această categorie drept vecini pe care nu și-ar dori să îi aibă.

Referitor la migrație și imigranți, datele ne indică și faptul că 18.6% dintre profesori consideră că ar trebui ca oricui să îi fie permis să vină în România să muncească. 58.4% că accesul ar trebui să fie condiționat de existența locurilor de muncă disponibile. Introducerea de limitări stricte în privința numărului de străini care să vină în România este indicată de 11.6% dintre profesori. 2% s-au pronunțat în sensul interzicerii accesului acestora. 9.4% dintre profesori nu au oferit un răspuns explicit la această întrebare, alegând să nu răspundă.

87% din totalul profesorilor cuprinși în eșantion apreciază un sistem politic democratic ca fiind o opțiune bună sau foarte bună pentru România. Pe de altă parte, trebuie observat că 45% dintre profesori acordă aceleași calificative pozitive (foarte bine sau bine) scenariului în care România ar fi guvernată de un lider puternic, care minimizează rolul Parlamentului și al alegerilor.

Chiar dacă în contextul eșantionului vorbim despre o minoritate, merită notat că 14% dintre profesori ar aprecia ieșirea României din Uniunea Europeană ca fiind o proiecție pozitivă. Același procent ar aproba existența unui regim militar.11% ar favoriza prezența unui sistem guvernat de legea religioasă.

Stiudiul integral poate fi consultat AICI

Incendiu la Constanţa. O maşină a luat foc în parcare