Cu suflete pline de bucurie, credincioşii greco-catolici din Eparhia de Cluj-Gherla şi alţi doritori de a-l întâlni pe Sfântul Părinte, Papa Francisc, se pregătesc pentru pelerinajul care-i va conduce pe toţi, duminică 2 iunie 2019, spre Blajul istoric, cetate de cultură şi credinţă (numită de Eminescu „Mica Romă”) și centru al unirii tricentenare cu Roma, pentru prima dată umbrit de statura înaltă, caldă şi protectoare a unui urmaș pe tronul Sfântului Petru.

Blajul, izvor şi dar de lumină spirituală pentru neamul românesc va fi acum sub lumina reflectoarelor care-l vor face vizibil pe toate meridianele pământului, atât prin prezenţa şi binecuvântarea Papei Francisc, cât şi prin strălucirea martiriului pentru credinţă a celor şapte episcopi greco-catolici care vor fi ridicaţi la cinstea altarelor: Valeriu Traian Frențiu, Vasile Aftenie, Ioan Suciu, Tit Liviu Chinezu, Ioan Bălan, Alexandru Rusu și Iuliu Hossu, episcopi români greco-catolici uciși din ură față de credință în diferite locuri din România între anii 1950 – 1970.

Pelerinul în veşminte albe, Papa Francisc, – cel de-al doilea Suveran Pontif care va păşi pe pământ românesc –, s-a născut la 17 dec. 1936 în capitala Argentinei Buenos Aires (în acest an va împlini 83 de ani).

La 11 martie 1958 a intrat în Societatea lui Isus (Ordinul Iezuit). A fost consacrat preot la 13 decembrie 1969. A fost mai întâi tehnician chimist, apoi a urmat studii umaniste, de filosofie şi teologie, fiind profesor la diferite colegii, în domeniul universitar.

A fost consacrat episcop la 27 iunie 1992, alegând motoul: „iertând şi alegând”.
La 3 iunie 1997 devine arhiepiscop coadjutor de Buenos Aires şi apoi arhiepiscop, urmând ca, în Consistoriul din 21 februarie 2001, să fie creat cardinal de către Papa Ioan Paul al II-lea.
A fost ales Suveran Pontif al Bisericii Catolice la 13 martie 2013 şi în ziua Sfântului Iosif, 19 martie 2013, şi-a început pontificatul, alegându-l ca patron pe Sfântul Francisc.
Este primul papă din ordinul Societății lui Isus şi primul papă care vine din America de Sud, la acestea se adaugă un alt primat: este primul papă care va merge la Blaj, în inima Bisericii Române Unite şi primul care va declara „fericiţi” ai Bisericii Catolice, şapte episcopi români, care n-au putut fi reduşi la tăcere.

Modelul credinţei martirilor Bisericii Unite vorbeşte acum lumii întregi şi Papa însuşi se îndreaptă spre ei, păşeşte cu veneraţie pe urmele lăsate de sângele rănilor lor. Sunt cei dintâi slujitori ai lui Dumnezeu beatificaţi din această Biserică pe care regimul comunist a dorit-o distrusă, dar pe care Papa Ioan Paul al II-lea a numit-o: „Biserica martirilor unității, ai adevărului și ai iubirii”.

PS Florentin Crihălmeanu, episcop de Cluj-Gherla şi pr. Călin Bot, vicar general, oferă, cu acest fericit prilej, câteva informaţii cu privire la organizarea pelerinajului la nivelul Eparhiei de Cluj-Gherla.

Referitor la programul vizitei Sfântului Părinte în România, Preasfinţia Sa a menţionat faptul că este o vizită de trei zile, „una dintre cele mai lungi vizite în Europa”. De aceea, cele trei zile sunt „un timp de har pe care trebuie să încercăm să-l valorificăm din plin”. Preasfinţia Sa a îndemnat: „cred că este o ocazie bună să ne rugăm pentru Sfântul Părinte, să poată să împlinească bine misiunea pe care şi-a propus-o”.

„La Blaj, ne vom afla pe istorica Câmpie a Libertății. Reiau ceea ce spunea şi Primarul Blajului în zilele trecute, când s-a binecuvântat o statuie a Sfântului Ioan Paul al II-lea în fața Mitropoliei din Blaj: «trăim momente istorice, de la 1848 nu au mai fost asemenea momente pe Câmpia Libertății!» De aceea, să-l primim cu braţele deschise pe Papa Francisc în România şi la Blaj, în spiritul ospitalităţii caracteristice poporului român”.

În privinţa aspectelor practice ale organizării pelerinajului din Eparhia de Cluj-Gherla spre Blaj, pr. Călin Bot, vicar general, îşi exprimă convingerea că „bucuria mare va reuși să depășească toate inconvenientele posibile” și cuvântul său de ordine este: „fluidizare”. Pentru aceasta, pelerinii „sunt rugați să ajungă la Blaj până la ora 7.00, cei care merg cu autocare sau cu mașini proprii. Accesul pe Câmpia Libertăţii va fi permis între orele 06.00-10.00. Pelerinii sunt rugați să aibă la ei actul de identitate iar copiii, certificatul de naștere. Există trei trenuri care au fost închiriate de către Episcopia de Cluj-Gherla pentru acest moment”.

Cu privire la biletele de intrare pe Câmpia Libertăţii, a spus că sunt pentru zone diferite, în fiecare zonă fiind locuri rezervate pentru fiecare eparhie a Bisericii Române Unită cu Roma, Greco-Catolică. Organizatorii au făcut eforturi, astfel încât comunităţile parohiale şi familiile să poată fi împreună în acelaşi loc. Cu toţii vor putea viziona celebrarea, pentru că pe Câmpia Libertăţii sunt montate 8 ecrane de mari dimensiuni”. Pr. vicar a mai adăugat că pelerinii pot duce cu ei scaune pliante, cărucioare pentru copii, umbrele (mici).

Pentru a avea o privire generală asupra pelerinajului organizat de Episcopia de Cluj-Gherla, PS Florentin menţionează: „din Eparhia de Cluj-Gherla sunt înscrişi 6650 de pelerini, între care 170 de preoți şi 40 de persoane consacrate. Fiecare bilet este nominal, astfel, Comisia de coordonare a trebuit să nominalizeze 6650 de bilete pentru credincioșii din Eparhia de Cluj-Gherla. La fel, pentru biletele de tren, au fost nominalizate locurile, pe parohii, toate aceste bilete au fost date preoţilor protopopi, care le-au dat preoţilor parohi pentru a fi distribuite credincioşilor, împreună cu sacoșa pelerinului.

Sacoșa conține o șapcă albastră, pelerina, de asemenea și cartea pelerinului, care cuprinde biografia Sfântului Părinte Papa Francisc, textul integral al Sfintei Liturghii şi, există o secțiune care se numește «Cununa Martirilor», în care sunt prezentați cei șapte episcopi martiri pentru credință – este câte o fișa biografică pentru fiecare episcop în parte. La final sunt şi câteva cântece și rugăciuni, pentru că așa le stă bine pelerinilor, să cânte împreună, să se roage împreună”.

„Ne dorim să fie cu adevărat un pelerinaj”, explică Preasfinţia Sa: „care, nu este o excursie, ci, în primul rând, ne aduce aminte că și noi suntem trecători pe acest pământ, în al doilea rând, pelerinajul presupune mortificare, va trebui să avem şi răbdare unii cu alţii, să facem ca timpul de aşteptare să devină un timp de rugăciune (a recomandat rugăciunea Rozariului) şi apoi, în al treilea rând, pelerinajul are şi un scop, scopul nostru este participarea la Sfânta Liturghie de la Blaj şi la beatificarea episcopilor noştri martiri şi mărturisitori.

Spre seară, când ne vom întoarce acasă, sper din tot sufletul să avem inimile pline de bucurie, ca urmare, să mergem împreună cu bucurie!” a îndemnat ierarhul.