Mesajul rectorului Ioan Aurel Pop la începutul anului universitar

Distinși oaspeți,
Dragi colegi și studenți,

Mi-ar plăcea – spun asta din nou – să vă pot înștiința că începem al 436-lea an academic, dar nu ar fi exact. Aș putea, totuși, s-o fac „vag și mitic”, cum zicea profesorul meu de filosofie, Ion Aluaș, mai ales că trăim în epoca post-modernă, nu a adevărului-corespondență și nici a adevărului-coerență, ci a adevărului-semnificație, a adevărului construit după sensibilitatea fiecăruia. Dar, dincolo de acest relativism fără frontiere, de la 1581 încoace, au fost puțini ani aici la Cluj fără școală superioară, fără școală serioasă, indiferent de limba în care s-au făcut studiile. După o creștere nesănătoasă sau după o „criză de creștere” din vremea când prosperitatea părea eternă, această universitate s-a stabilizat de ani buni la circa 4042.000 de studenți, la toate nivelurile și formele de studiu. În vară am avut înscriși cu 11% mai mulți candidați decât anul trecut și am înmatriculat în anul I peste 15.500 de studenți. Instituția are circa 1.500 de cadre didactice titulare, dintre care aproape 800 sunt lectori și asistenți. Ne pregătim de noi programe de licență și de masterat la Chimie și Inginerie Chimică, la Biologie și Geologie, la Științe Politice, Administrative și ale Comunicării, la Psihologie și Științe ale Educației, la Sociologie și Asistență Socială, la Studii Europene, la Teologie Ortodoxă, la Teologie Reformată. Noile programe sunt firești, ca și renunțarea la unele vechi, iar faptul arată că ne încadrăm în dinamica societății. UBB a lansat chiar înainte de începerea anului universitar anterior Institutul de Studii Avansate în Știință și Tehnologie (STAR-UBB). Institutul reprezintă o dimensiune importantă în strategia universității de a fi o universitate de top mondial, de excelență, cu modele de bune practici internaționale, aidoma universităților de tip world-class. În anul academic 2016-2017, STAR-UBB a oferit burse (fellowships) pentru profesori internaționali, burse acordate de firme, burse pentru studenți – Doctoratul European, burse pentru tinerii cercetători și pentru studenții de performanță, fellowships interne. De asemenea, s-a dezvoltat Oficiul de Management și Transfer Tehnologic și Cognitiv prin încurajarea inovării antreprenoriale, încurajarea brevetării/ patentării, servicii inovatoare către comunitate.

UBB a obținut rezultate foarte bune și în ierarhizările internaționale, menținându-și poziția printre cele mai bune 2-3% din cele aproximativ 27.000 de universități ale lumii. Astfel, UBB este singura universitate din România prezentă în Academic Ranking of World Universities/ ARWU, cunoscut și ca ranking-ul Shanghai al universităților, considerat cel mai vechi și cel mai prestigios clasament internațional prin prisma indicatorilor de excelență – prioritar de cercetare – folosiți în analiză. În această ierarhizare, Universitatea Babeș-Bolyai ocupă poziția 601-700 la nivel internațional, mai exact 614 (între primele 2,3% universități ale lumii). În ceea ce privește rezultatele pe domenii, conform Clasamentului Shanghai, UBB se află pe poziția 201-300 la Matematică, în timp ce la Inginerie Mecanică UBB ocupă locul 37 din 300 de poziții incluse în clasament. În Times Higher Education Ranking, una din cele mai complexe ierarhizări internaționale ale universităților, combinând criterii academice legate de educație, cercetare, relația cu mediul socio-economic și internaționalizare, UBB se află pe prima poziție la nivel național, respectiv pe pozițiile 601-800 la nivel internațional. University Ranking by Academic Performance, un clasament internațional al universităților focalizat pe activitatea de cercetare de prestigiu, poziționează și el Universitatea Babeș-Bolyai pe primul loc între universitățile românești. Asigurarea egalității de șanse pentru toți studenții universității a fost un deziderat pentru atingerea căruia s-au depus eforturi susținute de către Biroul pentru studenți cu dizabilități (BSD), care a organizat 18 activități (workshop-uri, seri societale, activități sportive etc.), la care au participat 615 persoane (studenți de la UBB cu și fără dizabilități, dar și studenți ai USAMV și UMF, Alumni UBB). Stimularea studenților cu rezultate deosebite a reprezentat un alt obiectiv major, în iulie 2017 organizându-se a V-a ediție a concursului „Tabăra de Performanță pentru studenții UBB”, prin intermediul căruia 40 de studenți cu performanțe deosebite au petrecut o săptămână la Baza de la Baru, jud. Hunedoara. De asemenea, a avut loc a doua ediție a conferinței doctoranzilor UBB „Interculturalitate și Interdisciplinaritate”, la Baru, și a fost sprijinită activitatea Colegiului Studențesc de Performanță Academică (CSPA), structură ce reunește studenți de la diferite facultăți ale UBB, cu scopul de a stimula cercetarea inter- și trans-disciplinară aplicativă. De asemenea, liniile maghiară și germană au înregistrat rezultate deosebite, inclusiv în sprijinirea studenților excepționali, un exemplu elocvent fiind studenții de la Științe Economice care au ajuns la Harvard, sau studenții ce au obținut rezultate deosebite la concursurile studențești. Excelența interdisciplinară a fost reflectată și prin faptul că UBB a câștigat toate cele opt proiecte depuse pentru finanțările ce privesc dezvoltarea instituțională. În ceea ce privește învățământul deschis la distanță/ cu frecvență redusă, în ultimele 12 luni s-a construit cadrul normativ pentru acordarea de burse de performanță pentru studenții de la ID/ IFR, cadru care va permite consolidarea poziției de lider național a UBB pe această formă de învățământ. UBB și-a dezvoltat şi portofoliul de cursuri de formare continuă, prin introducerea de cursuri deschise şi ateliere realizate în parteneriat . Presa Universitară Clujeană (PUC), editura ce funcționează în cadrul UBB, este unica dintre editurile universitare românești ce deține o platformă de e-book-uri. La ora actuală, 55% din aparițiile PUC sunt sub formă de e-book. La Târgul Internațional de Carte LIBREX, Iași, ediția a XXV-a, 10-14 mai 2017, PUC a obținut un valoros Premiu „Mihail Kogălniceanu”, pentru editarea de carte științifică și de specialitate. Anul acesta au fost prezente la târg peste 150 de edituri, din care doar 14 au fost premiate. UBB a continuat politica de deschidere către comunitate. De pildă, a organizat o serie de campanii cu impact major, precum campania publică de donare de sânge „Donează și tu! UBB dă startul”, campania de ecologizare a campusului studențesc Hașdeu, cu peste 100 de participanți, campania de împădurire derulată în Parcul Sportiv „Iuliu Hațieganu”, la care au participat peste 200 de studenți, marșul lecturii și altele. Anul acesta a absolvit și prima cohortă a programului EMBA (Executive Master of Business Administration), program derulat în colaborare cu University of Hull din UK. Din păcate, nu toate aspectele activității noastre au fost și sunt de lăudat. Se pare că, din epoca interbelică încoace, de pe când ne sincronizaserăm în oarecare măsură cu Europa în chestiunea studiilor universitare, nu am mai putut, nu am mai vrut sau nu ne-am mai priceput să ținem ritmul cel bun și ștacheta foarte sus. Azi avem aproape mai multe universități decât licee, între care (mă refer la cele din urmă), spre sporirea confuziei, unele sunt „colegii” și chiar „colegii naționale”; avem universități de stat în care aproape jumătate din bugete provin din fonduri private și universități particulare sprijinite de stat; avem universități performante (la nivelul nostru), nestimulate pentru menținerea și sporirea performanței și universități de rușine, păstrate în virtutea unui spirit colectivist, de „întrajutorare tovărășească”, desuet și păgubos. Ce fel de țară a Uniunii Europene este aceea în care se creează un minister al cercetării care nu este și al învățământului superior? Firește, în universități li se transmite studenților nivelul înalt de cunoștințe la care a ajuns, după milenii de eforturi, omenirea în fiecare domeniu sau specialitate, dar profesorii, cercetătorii și studenții din universități trebuie să facă și cercetare, iar în ultimele două cicluri (masterat și doctorat) mai ales cercetare. Conform legii, orice cadru didactic din universități este obligat să facă și cercetare. În toate țările avansate ale lumii, cercetarea de bază se face în universități. Cum să facem cercetare, din moment ce ministerul adiacent este rupt de învățământul superior din România, iar fondurile de stat alocate cercetării sunt la sub un procent din buget? Pentru cercetare avansată, este nevoie de documentare serioasă, pe care o facem prin varii mijloace, unul, extrem de important, fiind și Asociația numită ANELIS Plus. Există contracte încheiate de universități, care plătesc anual o sumă nu mică – în funcție de mărimea fiecăreia – în schimbul accesului la bazele de date necesare cercetării. În acest an, numita asociație și-a arogat o nepermisă atitudine de „independență”, obligând universitățile să agreeze o seamă de cheltuieli (pentru achiziții și alte scopuri) imposibil de controlat de „contribuabili” și care riscă să fie declarate „cheltuieli neeligibile”. Menționăm că o parte importantă din sumele pentru ANELIS Plus, dincolo de banii dați de universități și de alte entități de cercetare, provin din bani puși la dispoziție de Ministerul Dezvoltării. Oare instituțiile publice din România dau fonduri din bugetele lor pentru asociația pomenită ori pentru cercetătorii din România și pentru fireasca lor documentare? În lege scrie că acreditările domeniilor, facultăților, universităților etc. se fac în România prin agenții specialitate, aflate în concurență, spre stimularea eficienței și corectitudinii, care să conducă la „excelență” (cuvânt care ne place de ceva vreme). De ani buni avem o singură agenție de acest fel, numită A.R.A.C.I.S., stăpână pe piață și discreționară, care acționează și bine și rău, fiindcă nu o stimulează nimic spre perfecționare.

Articolul continuă mai jos:
farmec.ro - Livrăm frumusețe!

Nu cu multe luni în urmă, s-a anunțat că reducerile de salarii din urmă cu aproape zece ani – combătute cu succes în instanță de multe cadre didactice și de sindicate – au fost abuzive şi că statul va returna treptat sumele pierdute de salariați. Acum ni se spune că „reparația” se poate face din veniturile proprii ale universităților care au asemenea fonduri. Cele care nu au, vor primi diferențele de la stat. Prin urmare, cei care s-au chivernisit bine și au reușit să facă economii pentru ași asigura buna funcționare și performanța urmează să fie pedepsiți, iar cei care nu au decât venituri de la buget vor primi și pentru completările de salarii tot de la buget! Ce fel de socoteală este asta? Evident, una păguboasă, rezultată dintr-o practică istorică păguboasă. La fel au făcut și stăpânii, străini sau locali, în istoria noastră: au confiscat pentru biruri și pentru altele de la românii care produceau mai mult decât aveau nevoie pe moment; asta până când românii au început să înțeleagă și să nu mai producă decât atât cât aveau nevoie ca să nu moară de foame! Asta în vreme ce alte popoare produceau pentru piață, făceau economii, băteau monedă, întemeiau bănci profitabile, pe baza unei producții eficiente și competitive. Ce să facem cu universitățile românești bune – câte au mai rămas! –, universități spre care vin studenții și profesorii, care reușesc să aducă și studenți și profesori străini și care au un brand creat de multă vreme? Să le facem otova cu celelalte și să-i lăsăm senini pe toți absolvenții de liceu de vârf să meargă în lume! Ce soluții ne mai rămân să construim performanța în școala superioară românească, decât lamentările? Cred că avem obligația morală, ca membri ai corpului nostru academic, ai Consorțiului „Universitaria”, ai Consorțiului „Uniunea Universităților Clujene”, să fim solidari și să protestăm. A rămâne pasivi înseamnă a condamna școala românească la un marasm mai mare decât cel în care se află acum, iar pentru aceasta nu vom fi iertați de istorie, dar mai ales de poporul român. „Somnul rațiunii naște monștri!” Nu trebuie să uităm niciodată acest adevăr verificat de experiența omenirii și să construim în continuare, cu speranța în bine. Încrederea în universitate este parte a încrederii generale în instituțiile statului, ale comunității. Ea vine după decenii și secole de muncă asiduă și de rezultate bune. Ea nu se poate cumpăra! Drumul încrederii începe cu respectul față de această instituție venerabilă. Dacă am reușit să înmatriculăm în acest an circa 15.500 de studenți la UBB, înseamnă că lumea românească are încredere în UBB, ceea ce nu este puțin lucru! Oamenii au încredere în UBB, iar UBB trebuie să disemineze încredere în viață, în sensul ei, în instituții, în valori și virtuți, în patria care ne ține pe toți. Prin virtuți, valori și încredere, diseminate prin instruire și educație, ducem omenirea și țara mai departe. Spiritul de libertate academică ne conduce în acțiunile noastre. Libertatea neconstrânsă a spiritului ne ajută să obținem performanță, adică să fim cum se cuvine. Între modalitățile de cultivare a virtuților și valorilor, dialogul devine fundamental. Acest dialog colegial înseamnă și polemici cordiale, înseamnă dreptul la opinia liberă, la acel schimb de idei, benefic pentru comunitate. Universitatea este un empireu al muncii oneste, neconstrânse de nimic, libere și liniștite, un spațiu în care se intră cu încredere, speranță, confort moral și spiritual. Universitatea creează coeziune întru diferență, cu scopul cultivării virtuților, valorilor și încrederii în societatea noastră, în țara noastră, în viitorul nostru. Să avem încredere și să ne bucurăm, așadar!

Ioan-Aurel Pop

Incendiu la Constanţa. O maşină a luat foc în parcare

Adaugati comentarii