Numărul de cazuri de abuz de tip bullying raportate la Asociaţia Telefonul Copilului a crescut cu peste 42% în 2018 faţă de 2017, potrivit unui comunicat al acestei asociaţii.

„Asociaţia Telefonul Copilului a înregistrat în anul 2018 o creştere de 42,62% a numărului de cazuri de abuz de tip bullying raportate, cu 2.212 mai multe sesizări comparativ cu anul 2017. Formele abuzului de tip bullying sesizate au fost: insulte, jigniri, porecle, sarcasm (53,07%); loviri, îmbrânciri (28,07%); intimidare, denigrare, insulte cu privire la relaţii şi statutul social (18,86%). 77,22% dintre aceste cazuri au avut loc în şcoală/grădiniţă, iar 22,78% în spaţiul public. Numărul total de apeluri înregistrate la numărul 116 111, linia europeană de asistenţă pentru copii, gestionată în România de Asociaţia Telefonul Copilului, cu susţinerea Telekom Romania, a fost în anul 2018 de 101.340”, relevă sursa citată.

Dintre copiii care au beneficiat de serviciile oferite de Asociaţia Telefonul Copilului, 95,49% au afirmat că persoanele semnificative cu care discută despre problemele personale sunt din afara familiei, în timp ce doar 4,51% au afirmat că acestea sunt din familie (părinţi, rude, fraţi, surori), menţionează asociaţia.

Potrivit sursei citate, cele mai multe dintre cazurile care au necesitat consiliere de lungă durată din partea specialiştilor Asociaţiei Telefonul Copilului se referă la consilierea psihologică şi juridică, respectiv 7.352 de cazuri.

„Aproximativ 75% dintre situaţiile care ne-au fost semnalate şi care au necesitat consiliere de lungă durată au făcut referire la probleme emoţionale, de dezvoltare sau de comportament ale copiilor, prezentând risc crescut asupra sănătăţii mintale”, a declarat Cătălina Surcel, director executiv al Asociaţiei Telefonul Copilului.

Formele de abuz sesizate Asociaţiei Telefonul Copilului în 2018 au fost: în cazul a 39,42% dintre copii – situaţii de molestare fizică şi violenţă în familie; referitor la 29,07% – situaţii de abuz emoţional; legat de 19,61% – situaţii de neglijare; în ceea ce priveşte 11.90% – alte situaţii de abuz (exploatare prin muncă, cerşetorie, abuz sexual, trafic de minori, privare de libertate), se arată în comunicat.

Potrivit sursei citate, mediul de provenienţă al victimelor abuzului raportat a fost cu preponderenţă rural (56,52%), urmat de urban (29,96%), iar în 13,52% dintre situaţii apelanţii nu au dorit să ofere informaţii despre acest aspect. Principalele regiuni din care provin sunt: Regiunea Sud – Muntenia (24,21%), urmată de Regiunea Nord – Est (13,93%), Regiunea Sud – Est (13,12%) şi Regiunea Bucureşti – Ilfov (11,97%). Dintre apelanţi, 16,70% au păstrat confidenţialitatea în privinţa regiunii în care locuiesc.

Victimele abuzului şi violenţei au fost în proporţie de 51,86% băieţi şi 48,14% fete. 62,48% dintre copiii supuşi abuzului au provenit din familii nucleare; 35,51% din familii monoparentale, familii extinse şi familii adoptatoare; iar 2,01% din centrul de plasament.

79,78% dintre copii au avut ca agresori ambii părinţi, unul dintre părinţi sau concubinul/concubina unuia dintre părinţi; 17,17% – alţi adulţi (persoane necunoscute copilului abuzat, rude, asistenţi maternali, cadre didactice); iar 3,05% – un alt copil, relevă comunicatul.

70,1% dintre copiii care au solicitat consiliere psihologică au fost pre-adolescenţi şi adolescenţi, iar nevoile de consiliere indicate au fost: în cazul a 29,47% dintre copii – probleme sentimentale sau legate de aspectul fizic, identitate, temeri sau probleme legate de relaţionare; în ceea ce priveşte 27,91% – îmbunătăţirea relaţiei cu părinţii; în cazul a 22,14% – nevoia de comunicare cu ceilalţi (părinţi, alţi copii, rude) pe aspecte de interes conform vârstei; referitor la 20,48% – probleme comportamentale (consum de alcool, stupefiante sau tutun, discriminare privind probleme medicale, auto-mutilare, gânduri/tentative suicidare).

Apelanţii care au solicitat consiliere juridică au fost părinţi (93,24%) şi copii cu vârste cuprinse între 13 şi 18 ani (6,76%). 53,62% dintre apelanţi au provenit din mediul rural, 34,30% din mediul urban, în timp ce 12,08% au dorit să păstreze confidenţialitatea privind această informaţie.

Părinţii au exprimat nevoia de consiliere juridică cu privire la: probleme legate de familie în proporţie de 42,51%; solicitări privind obţinerea ordinului de protecţie / de restricţie în 25,97% dintre cazuri; cereri privind drepturile copilului în 23,55% dintre cazuri; 7,97% au fost solicitări privind drepturi legate de alocaţii/indemnizaţii pentru copil.

Copiii au exprimat nevoia de consiliere juridică cu privire la: consecinţe în urma divorţului părinţilor sau modul în care va fi afectată relaţia copiilor cu aceştia; măsuri de combatere a violenţei în familie, precum ordinul de protecţie şi ordinul de restricţie; consecinţe, din punct de vedere legal, în urma părăsirii domiciliului pentru a locui cu alte persoane cu care au relaţii sentimentale.

La nivelul tuturor apelurilor înregistrate, mediul de provenienţă a fost: urban (35,87%), urmat de rural (33,62%), iar în 30,51% dintre situaţii apelanţii nu au dorit să ofere detalii. Cea mai raportată regiune a fost Regiunea Sud – Est (17,23%), urmată de Regiunea Sud – Muntenia (13,51%), Regiunea Bucureşti – Ilfov (10,64%), Regiunea Nord – Est (10,55%), Regiunea Sud – Vest Oltenia (5,52%), Regiunea Centru (5,11%), Regiunea Vest (3,82%) şi Regiunea Nord – Vest (1,96%). În 31,66% dintre situaţii, apelanţii au păstrat confidenţialitatea privind regiunea de provenienţă.