cristea
Aurelia Cristea şi Ponta, fotografie de noptieră

Rog „toaşii” pesedei să nu mă mai sune să-mi bage dume esenţiale, concentrate şi deconcentrate, fără alifie, despre Aurelia Cristea, proaspăta ministresă. De ieri, parcă i-au căpiat duşmanii, din propriul partid, lui tanti Rely. Eu am încredere în aurucul ei de auruc, în sufleţelul ei de sufleţel şi în cerebelul ei de creier mic. Nu degeaba au ales-o toţi fraierii, pardon, vecinii mei din colegiu. Mai exact din Colegiul 3 Gheorgheni. Să vedem ce spun sursele mele pesediste obsedate sexual despre deputata mea iubită.

Primul mă suna unul, nume de cod Horea.
– Hă, hă, Adrian, ai văzut găurica?
– Ce găurică, să văd, că io-s virgin de tânăr?
– Tu, da, da’ Aurelia Cristea, cum crezi că ajunge în guvern la Dialog Social?
– Cu nominalizare ajunge, zic eu.
– Cu iubiţii ajunge, boule, mă lămureşte Horea şi închide la timp să nu îi intercepteze FBI-ul locatia.

Nici nu apuc să mă dezmeticesc, că mă sună al doilea pesedist „sursă”, unul cu numele conspirativ Vlăduţ. Tocmai când începeam să fiu gelos, s-o urăsc pe Rely că îmi înşeală sentimentele de circumscripţie electorală.

– Adrian, ai văzut-o pe Coana Cristea biciclistea? A căzut a rupt ventilul şi e ministră.
– Cum a căzut,mă?
– La orizontală, pe orbită verticală în cariera PSD a căzut. I-a căzut cu tronc şi trosc lui PPT, prietenul lui Rus, mahării din partid. Şi au pus-o ministru cu Dialogul Social. Te mai sun, zice, şi închide imediat, speriat de flota rusească din Sevastopol.

Ce au ăştia, mă gândesc, cu biciclista, pardon geniul politic feminin clujean, Aurelia Cristea? PPT e miliţianul Teodor Pop Puşcaş? Nu cred. Miliţienii nu pot iubi… Ei te pălesc cu pulanul, peste farmecul personal, nu sunt pupăcioşi. E altul, nu e miliţianul? Cu cine mă-nşeală, deputata mea? Mintenaş, mă lămuresc. Mă apelează unul zis Mihai, altul invidios pe farmecele masculine ale iubitului de ministresă. Cuvântul ăsta rimează periculos cu „metresă”…

– Mă. Io am lipit afişe cinci ani, zice numitul Mihai. Nici o funcţie n-am.
– Funcţie de partid sau funcţie erectilă?
– Ce e aia erectilă? De partid, omule, a venit Aurelia din satul Bucea şi ajunge ministră, peste noapte întreagă, cu năbădăi şi „pepetei”.
– Mă, da’ de unde ştiţi voi cu ce viteză şi cu cine se caţără Tanti Rely, deputata mea iubită, din colegiu, pe muntele satisfacţiei politice? Mă dacă numa’ de ţinut lumânarea vă ocupaţi, puneţi-vă trei lumânări pe sigla partidului şi daţi-le foc, nesimţiţilor!

(Cum îi să ai iubită din Bucea? „Ce faci deseară?” „Mă duc la iubită-n Bucea!”)

M-am enervat. De data asta le-am închis eu telefonul. Cum adică să te cheme Aurica, să fii din satul Bucea, să fii deputată la mine-n cartier, vorba lui Ciutacu şi să te iubeşti cu miliţieni? Nu rimează, nu se potriveşte. Eu o ador pe tanti Cristea. Îmi sare inima din pectorali, când deschide gura să dialogheze social. Nu cred o iotă din răutăţile duşmanilor ei din partid, nişte invidioşi fără orizont şi fără sentimente nobile cu chipiu. Şi ce-i dragostea, dacă nu e PSD? Adică, Preludiu- Sex- Dialog, cu postludiu, minister şi ţigară cu tot…

Aurica orice-ar fi, noi, Colegiul, te-om iubi!

Adrian Cinpoeru