Elena Daniela Mănăilă

Primar la al treilea mandat – deja sunt 11 ani de când conduce destinele comunei clujene Tureni – Elena Daniela Mănăilă spune că dezvoltarea comunei, în ultimul deceniu, dar și în perspectivă, este în strânsă legătură cu accesarea fondurilor europene; doar pentru canalizare, proiectul de 19 milioane de euro pe fonduri europene, proiect accesat de catre Compania de Apă Arieș, este echivalentul „bugetului local pe 80 de ani.

„Absolut orice proiect este «mare» și important pentru noi”

Aceasta este o sumă mare, dar adevărul este că absolut tot ce s-a făcut în comună are mare relevanță. Absolut orice proiect este «mare» și important pentru noi, pentru că necesitatea de investiție, de construire sau de renovare era atât de mare, încât, la începuturile mele la primărie, și dacă puneai o țiglă la o construcție era lucru mare. Îmi amintesc că erau școli unde efectiv ploua în sala de clasă și se învăța cu ligheanaul în colț și cu un măturoi la îndemână: când ploua, puneau ligheanul sub gaura din acoperiș și măturau apa cu măturoiul…”

Dupa revolutia din 1989, Elena Daniela Mănăilă era primul primar PNL din zona Turzii. „Tot ce înseamnă comună ori oraș, de la Feleac până la Mureș, eu sunt primul primar PNL care a fost ales”, spune ea, atunci când o întrebăm ce o diferențiază de alți edili clujeni. Valorile național liberale au primat în toate proiecte și deciziile primăriței din Tureni, deși, spune ea, „toți cei care doresc să fie primari au niște ținte, niște scopuri, niște proiecte indiferent de partidul pe care îl reprezintă; dar ce e mai important este ca, o dată ales, să pui în faptă acele proiecte, să atingi acele ținte și chiar să treci mai departe de ele, să accepți provocările de administrator și de gospodar al comunei”. Iar printre aceste provocări se numără, firește, și cele legate de imaginarea unor proiecte fezabile pe fonduri europene, pentru dezvoltarea comunei, și apoi folosirea eficientă a fondurilor atrase.

Aproximativ 40 km de drum, asfaltați

În ultimul deceniu și jumătate, infrastructura s-a dezvoltat foarte mult. Iar primărița din Tureni e conștientă de asta: „Întrebați-i dumneavoastră pe cetățenii comunei și, în special, întrebați-i pe cei care sunt băștinași – ei știu cum a fost comuna în urmă cu 15 ani. Bătrânii au să vă spună că, în ultima sută de ani, nimeni n-a realizat ce s-a realizat în acești ani. Sunt și mulți care vin, se mută, de o săptămână-două-o lună în comună și au pretenții. Zic că nu se face nimic, pentru că ei nu știu cum a fost la țară, nu știu cum a fost comuna și acum ei compară Turenii cu Bucureștiul, cu New Yorkul… Dar cine a fost sau măcar a trecut pe aici acum 20-25 de ani, știe și poate să compare corect, vede cum a evoluat comuna noastră”.

Dacă vrei să afli ce procent din drumurile care străbat comuna a fost asfaltat, Elena Daniela Mănăilă îți pune dinainte statisticile: „Doar 18% dintre drumuri nu sunt, încă, reabilitate. Chiar ieri am calculat și acesta este procentul din suprafața străzilor neasfaltate”. Și nu e vorba de marile drumuri de acces, ci doar de o parte dintre străduțe. Dacă ne gândim că lungimea totală a drumurilor, în Tureni, este de 48 de kilometri, un calcul simplu arată că mai sunt de reabilitat aproximativ 8 kilometri și jumătate. Primărița le dă speranțe, însă, și locuitorilor care folosesc aceste drumuri: „Chiar astăzi am aprobat indicatorii tehnico-economici ai unui studiu de fezabilitate pentru asfaltarea integrală a rețelei de drumuri și străzi din comuna Tureni”.

Investiții cu impact major în comunitate

Rețeaua stradală din Tureni este în proporție de 82% modernizată. Nu este însă singura investiție cu impact major în comunitate, realizată pe perioada celor trei mandate ale primăriței liberale. Tot în acești ani s-au reabilitat: dispensarul, școala generală din Tureni, toate școlile din celelalte sate ale comunei – din Ceanu Mic, Mărtinești, Comșești, Micești -; s-au reabilitat grădinițele din Tureni, Ceanu Mic, Mărtinești, Comșești (și este vorba chiar de investiții majore, de care beneficiază cei mai mici locuitori ai comunei). „Ar mai fi de spus că s-au schimbat circa 200 de tuburi și podețe, s-au construit ori reabilitat vreo cinci poduri, avem acum și un Centru de informare turistică, pe care l-am amenajat într-un fost grajd, căruia i-am dat această destinație prin investiții în arhitectură și dotare cu mobilier specific. Sediul primăriei a fost, de asemenea reabilitat și modernizat”.

Lista investițiilor deja finalizare sau în curs de execuție o completăm noi, conform datelor primite în primărie: extinderi de iluminat public, trotuare în satele Mărtinești și Tureni, stații de autobuz moderne, aparatură medicală în cabinete („cred că am fost prima comună din județ care am dotat un cabinet sătesc cu aparatură medicală modernă: ecograf, EKG, trusă de analize”, spune Elena Daniela Mănăilă); o capelă mortuară (în construcție, în acest moment) etc.

Perfectă destinație de weekend. Și nu numai!

Acum, că sunt drumurile bune în Tureni, ți-e mai mare dragul să vii în comuna atestată documentar încă din anul 1276. Situată pe drumul dinspre Cluj Napoca spre Turda (la 20 km de primul și 10 km distanță de al doilea oraș), comuna e risipită pe versanții Dealurilor Feleacului. Obiectivele ei turistice sunt foarte multe, de la lacuri și păduri seculare, la parcuri de agrement și monumente istorice, iar apropierea față de cele două orașe o face să fie o perfectă destinație de weekend (și nu numai!).

Probabil unul dintre atuurile comunei îl reprezintă suprafața mare de luciu de apă. Celor 67 de hectare de lacuri de la Mărtinești li se alătură lacul de la Micești. Flora și fauna specifice zonei lacustre sunt completate de cele specifice pădurii de făget de la Micești. Dacă adăugăm aici Cheiule Tureniului, cu frumusețile lor nebănuite, avem tabloul complet al obiectivelor naturale de pe raza comunei. Iar turistul de-o zi ori de mai multe zile – care-și dorește și un alt tip de agrement decât plimbările și alte activități în aer liber – are la dispoziție și… provocarea Adrenalin-Parc. Pe lista monumentelor de patrimoniu aflăm biserica ortodoxă din satul Micești (construită spre sfârșitul secolului al XVIII-lea). Și fiindcă veni vorba despre acest sat component, să amintim aici și… „mărătoarea” – fântâna cu apă sărată, folosită de localnici (și nu doar de ei) atât pentru murarea legumelor, cât și pentru brânzeturi și, mai ales, pentru pregătirea bunătăților din carne de porc. „Se zice că salinitatea ei e mai mare decât cea a Mării Negre”, ne mai spune primărița, care vrea să afle cât mai mulți clujeni despre fântâna cu apă miraculoasă (căci tradiția spune că ar fi bună și în vindecarea unor boli).

Ce va face primăria pentru a face și mai cunoscută zona? „Noi avem acel Centru de informare turistică, unde, cu sprijinul Consiliului Județean, s-a marcat tot traseul și s-a pichetat cu pontoane. Noi am cumpărat echipamentele necesare acelor pontoane și o frânghie, care e prinsă pe versantul Cheilor, astfel încât acum se poate face și alpinism. N-am investit foarte mult în Cheile Turenilor, pentru că infrastructura comunei era praf și mi se pare normal să pui boii înaintea căruței, deci trebuie să-ți faci căruță și după aceea să pui boii. Acum, având în vedere că infrastructura comunei în mare parte este executată, va fi o prioritate să facem investiții majore și în turism, în special în zona Cheilor Turenilor”, spune Elena Daniela Mănăilă.

„Trebuie scoși în evidență toți primarii din județul Cluj”

Cu toate că primărița ține să pună în evidență și lucrurile cu care comuna „a rămas în urmă”, adevărul este că Tureniul stă cel mai bine, din tot județul Cluj, la capitolul investiții în infrastructură. „Da, așa s-ar putea spune”, admite primărița, când îi vorbim despre statistici. „În orice caz, se află printre comunele cu infrastructura cea mai bine dezvoltată. Dar când facem clasamente, trebuie scoși în evidență toți primarii din județul Cluj, comparativ cu alte județe din țară. În județul Cluj, la capitolul atragere de fonduri europene, ei se află pe primul loc în țară”.

E ușor, e greu să fii managerul, gospodarul unei localități? „Ca manager, trebuie să fii atent la ceea ce doresc cetățenii. Să faci ceea ce doresc ei, nu ceea ce dorești tu; ceea ce le este lor necesar, nu ceea ce țintești tu. Pot spune că sunt anumite investiții sau lucrări la care eu nici nu m-aș fi gândit că sunt necesare, dar, în dialog cu cetățenii, am înțeles că pentru ei sunt prioritare. Aparent, sunt lucruri mărunte, dar pentru ei contează foarte mult. Ca manager, trebuie să fii și diplomat și dur, și om de cultură, și om de teren, mamă și tată; de multe ori trebuie să ai și sânge rece, pentru că ești pus față în față cu situații de urgență” – face Elena Daniela Mănăilă „portretul primarului din Tureni”.

Și tot ea ne atrage atenția că atunci când ajungi primar, trebuie să răspunzi la comandamentele comunității, iar relația cu partidul din care faci parte să fie una în care tu, ca manager, găsești sprijin, susținere la cei care te-au trimis să candidezi. „Sincer, simt că sunt susținută de partid, dar nu abuzez de partid să-mi rezolve el treburile; doar cer ajutorul atunci când intervine o problemă majoră”. Dar lucrul cel mai important, atunci când ești managerul unei primării, este să ai de partea ta o echipă cu care să poți lucra pentru prosperarea locuitorilor comunei. Ceea ce, la Tureni, se întâmplă. Din plin!

Cum au fost surmontate problemele infrastructurii de apă și canalizare

Oricum ai privi lucrurile, statisticile, cifrele sunt cele care spun, în cele din urmă, cât de eficient a muncit un primar, pe perioada mandatului său, pentru binele comunității care l-a ales. Așa că o rugăm pe Elena Daniela Mănăilă să treacă în revistă aceste realizări, dar și piedicile pe care le-au avut de trecut.

La infrastructura de apă și canalizare, am avut pe Fondul național de mediu un proiect de 8 km, în satul Tureni, din surse proprii de apă. Era o problemă majoră, pentru că nu ne-a preluat nici Compania de apă Someș, fiind la o diferență de altitudine destul de mare față de municipiul Cluj-Napoca, și ei nu voiau să ne preia pentru că ziceau că investiția e nerentabilă. Aceeași piedică am avut-o și din partea Companiei de apă Arieș, din Turda, pentru că pe partea cealaltă aveam Dăbăgăul, la aceeași altitudine ca și Feleacul. Și ei motivau la fel că investiția nu e rentabilă să pompeze apa până în Tureni. După lungi demersuri, am avut înțelegere la Compania de apă Turda. În prima fază, am realizat acea distribuție de apă de 8 km, din surse proprii, la care acum suntem pe ultimii 10 metri de dare în exploatare. Mai avem de montat un filtru pentru tratarea amoniului – fiind apă în subteran, amoniul din apă este peste limita maximă admisă. Sper ca în cel mult o lună să dăm în exploatare această infrastructură. Contractele Companiei de apă au fost deja încheiate cu cetățenii, acum trebuie semnate de cetățeni și puse în exploatare. Pentru cealaltă porțiune, respectiv cealaltă parte dinTureni și celelalte sate, suntem cuprinși în masterplanul Companiei de apă Arieș din Turda și, în cursul lunii octombrie, se va semna contractul pentru începerea execuției lucrărilor de apă și canalizare în toate cele cinci sate. Paralel cu apa, în toate cele cinci sate se va introduce și canalizarea”.

Primărița din Tureni spune că, dacă chestiunea aducțiunii de apă e pe cale de a fi rezolvată, mai rămâne o problemă majoră pentru comună, de rezolvat în viitorul (cât mai) apropiat: gazul metan. „Este o problemă care trenează de cel puțin 25 de ani. Acum, în trei sate avem gaz metan, iar în două, nu. Zilele acestea, vin însă experți de la Mediaș și București, care vor face o expertiză la conducta veche și vom încerca să o repunem în funcțiune. Cu ajutorul lui Dumnezeu, poate în următorii 2-3 ani să beneficieze și cetățenii din satele Comșești și Micești de gaz metan, având în vedere că legislația s-a schimbat puțin în ultima vreme și acum ne este favorabilă”.

Pe de altă parte, trebuie să mai remarcăm și că programul de întabulare gratuită este în curs – pentru primele trei sectoare cadastrale suntem in faza de afișaj public a lucrării, iar pentru celelalte trei se speră ca în 5-10 ani să se încheie procesul de cadastrare, având în vedere că suprafața comunei este de 72 kilometri pătrați.

Citește mai mult despre stil de viațăsfatul medicului și idei practice.

­