427214_286773784782767_1031200581_n

Zi de zi, plebea autohtonă, este bombardată cu știri spumoase despre ultimele potlogării ale celor „aleși”, „aleși” să reprezinte omul de rând, dar care mai degrabă par să reprezinte România într-o olimpiadă fatidică a oligarhiei și care, sincer, nu ne fac de râs căci sunt performeri desăvârșiți.

Și omul de rând se ia la povești cu tantica de la etajul doi, cu mamaița din parc, cu nenea instalatoru’ și cu alte personaje mai mult sau mai putin sinistre. Fiecăruia i s-a cășunat pe careva, toți sunt luați la puricat.

Și sentința finală e ca trăim într-o țară coruptă, în care politicienii ne distrug viața și mai fac și alte și alte măgăreli cu iz apocaliptic. Corupția pare înfloritoare. Ăla-i corupt, aia-i coruptă, ăla o fo securist, ăla îi chior, ăla îi plagiator și laudele nu mai contenesc. Și totuși, chestia asta masivă cu corupția începe de la omul de rand.

Din momentul în care călăuza duce pruncul la dispensarul comunal să-l vaccineze și bagă pe furiș 10 lei în buzunarul asistentei care să intre înaintea țigăncușei ăleia nespălate. Și periplul ăsta continuă. La gradiniță mămicile așează cu putere de halterofil, educatoarea în empireu, mai dosind câte un lantug de aur în poșeta ei , că poate, poate, odrasla are să poarte ăl’ mai kitchos, aaaa, pardon, strălucitor costum la serbare și are să spuie ai’ mai lungă poezie că mnah, ce poate face lumea rea, mintea sclipitoare sclipește încă de când capul zace între jetoane. Tămbalaul continuă și la clasa 0.

Toate floricele vor să fie albine la serbări, zilele orașului și alte asemenea manifestații fastuoase că mnah, românu-i nostalgic și suspină dupa alea „23 august-uri” memorabile de odinioară. Și tot părintele, visează să audă glasul progeniturii horcăind triluri patriotice sau alte chestii ritmate, bagăte în patrimoniul cultural.

De ce să fie mai cu moț băiețelul X, copilul matracucăi Y, când poate fi cutare floricea? Și tot părintele vrea să devină atent, o „atenție” aici, o „atenție” dincoace și tot așa, că așa-i stă bine omului, să fie galant, e o chestie de educație, dom’le! Și dăscălița, prinsă într-un moment de slăbiciune, nedumerită fiind dacă să-și amâne sau nu programarea la ginecologul ăla discret care pune fire, căci nu știe dacă are cu ce să iși hrănească oarece vlăstare, se lasă copleșită de galanterii.

Nu știe părintele, că, bobocica are sa înflorească, are să se deschidă și are să fie sătulă de albine! Pe masură ce are să mai adauge în palmares o albină, o gentuță de firmă în șifonier are să mai adauge și o observație în lista statistică cu cei ce nu își promovează BAC-ul. Sincronul e artistic! Și dacă într-un final trece BAC-ul, ăla măh, a lui Katy Andronescu, nu ală de la Brăila, ajunge la facultate că mnah, toca aia e chiar mișhto. Și la facultate are să fie vedetă, și are să stea liniștită la caldură, așa cum stă găina tolănită în cuibar, când cocoșul nu-i în formă maximă, și-i deprimat că i-o căzut ai’ mai țanțosă pană, iar gospodarul n-are chef de cotcodăceli!

De Alina Codruța

 

Primeşte la prima oră a zilei cele mai noi ştiri din judeţul Cluj pe email!

Adresa de email:

Un serviciu oferit de către feedburner. Politica de confidenţialitate pentru abonaţi.