Vicențiu Știr, președintele ALDE Dej, candidat pentru Camera Deputaților cere votul locuitorilor din județul Cluj cu o serie de proiecte menite să susțină dezvoltarea zonei Dejului și nu numai.

A mai rămas puţină vreme până la alegeri şi nu cred că, pe ultimii metri, mai poate cineva descoperi un argument minune pentru care electoratul să se mobilizeze în a-i acordă sprijin. Am certitudinea că opţiunile s-au decantat şi că, în raport cu ceea ce am reuşit să transmitem fiecare dintre noi, cei care candidăm, cetăţenii îşi vor exercită votul, în cunoştinţă de cauză, asumat pentru viitorul pe care ni-l dorim. Mesajul pe care am încercat să-l transmit alegătorului că şi candidat al ALDE a vizat în esenţă viziunea mea şi a generației mele cu privire la nevoia de deşteptare a spiritului civic, responsabil pentru ceea ce trăim. Noi, mai mult poate decât s-a făcut până acum, suntem datori să ne conservăm şi să apărăm valorile noastre fundamentale. Este vorba de rădăcinile noastre, de identitatea noastră într-o Europă în care totul tinde spre omogenizare. Suntem parte a diversităţii cultural- spirituale, social-economice şi nu trebuie să ne ruşinăm de ceea ce suntem. Diversitatea înseamnă un alt fel de a fi. Important este că avem resurse nelimitate. Este cazul şi momentul să le mobilizăm. Poate că sună prozaic când spun că-mi doresc să putem vorbi din nou despre tractorul românesc, despre Aro,, despre cercetarea românească în fizică nucleară, robotică , aeronautică, industria de armament sau agricultură. În fapt, îmi doresc să putem vorbi din nou despre români şi Românism pentru că în toate acestea a stat inspiraţia, dacă nu genialitatea poporului român. Dacă am vorbit şi vorbesc despre necesitatea protejării şi promovării preponderente a capitalului românesc, am avut în vedere valorile noastre, autenticitatea noastră. Dacă doresc un parteneriat public privat, derulat cu firme româneşti, în tot ceea ce este important pentru societatea noastră, mă gândesc la forţă de muncă autohtonă şi posibilităţile de a o ocupa, la repatrierea tuturor celor care au fost dezrădăcinaţi, din nevoie sau chiar disperare, urmare a unor politici economice străine spiritului antreprenorial românesc. Sunt atât de multe posibilităţi prin care societate românească poate accesa nu numai resurse financiare ci mai ales orientări şi viziuni inedite, de natură a stimula dezvoltare, revirimentul economic şi bunăstarea. Dar pentru acest lucru ai nevoie de informaţie, deschidere şi disponibilitate informaţională. Toate acestea sunt apanajul noii generații de antreprenori, pentru care profitul, în destinaţia sa, atinge şi o nevoie socială. Mă refer aici la antreprenoriatul social despre care nimeni din clasa politică nu spune nimic. Antreprenoriatul social este- o soluţie pentru dezvoltarea comunităţilor. Afacerile sociale reprezintă afaceri viabile economic care, prin însăşi activitatea lor, contribuie la rezolvarea unei probleme sociale. Ele creează locuri de muncă şi sunt o soluţie pentru dezvoltarea pe termen lung a comunităţilor. Nu este acum nici timp nici loc pentru a dezvoltă subiectul dar sunt necesare a fi prezentate , succint, câteva date:

Atlasul Economiei Sociale 2014, arată că, la nivelul Uniunii Europene, aproximativ 10% din mediul de afaceri european este reprezentat de afaceri sociale. Acestea integrează peste 11 milioane de angajaţi, sub diferite forme de organizare.

• Franţa, Italia, Belgia, Marea Britanie, Spania, Portugalia şi Irlanda au legi comprehensive privind economia socială;
• În Germania, Danemarca şi Suedia economia socială funcţionează în baza parteneriatului social public-privat, fiind prevăzute facilităţi;
• Măsuri non-financiare de sprijinire a antreprenoriatului social există în Belgia, Finlanda şi Marea Britanie. Aici se găsesc incubatoare regionale, servicii de consultanţă pentru începerea şi dezvoltarea de afaceri sociale şi centre de asistenţă tehnică;

Dacă există voinţă politică atunci poate există şi inovaţie ecomomică, aplicabilă şi implementabilă. Aici este vorba deja de apanajul omului politic parlamentar, făuritor de legi. Regretul meu cel mare este însă că, timpul îşi urmeză cursul iar noi, generaţia vizionară a întreprinzătorului român, mic şi mijlociu, ne exprimăm intenţiile de construcţie economică şi socială, doar odată la 4 ani. Între mandate suntem mai puţin vizibili pentru că muncim. Muncim dornici de a dezvolta un sistem antreprenorial care să ne recomande şi să ne facă vizibili şi competitivi. Nu este nici uşor nici confortabil. Să îţi deschizi propria afacere este un risc, dar este nevoie să îţi asumi un anume risc pentru a a avea bunăstare şi a atinge rezultate superioare. Pentru acest lucru trebuie să ieşi din zona ta de confort. Trebuie să simţi măcar puţin disconfort pentru a deveni întreprinzător. S-ar putea chiar să fie nevoie să eşuezi, dar asta nu este un lucru rău, pentru că dacă nu eşuezi înseamnă că nu faci mare lucru. Rău în schimb este altceva. Rău este atunci când statul devine un instrument care înăbuşă iniţiative. Rău este atunci când legislaţia, emanaţie a clasei politice româneşti sufocă sau distruge ceea ce este românesc sau te dezavantajează pe ţine, român fiind, în raport cu investitorul străin. Aceste lucruri trebuie schimbate, schimbate în spiritual liberalismului autentic, pe careALDE îl promovează. Parte a acestei campanii electorale am urmărit, cu o curiozitate firească, ofertele celorlalţi competitori. Am văzut programe, statistici, construcţii, schiţe, principii, bune sau mai puţin bune. Pe lângă acestea am văzut însă şi multă înverşunare, discordie naţională, dezbinare, ură, pizmă, mânie etc. Şi toate acestea mai ales acum, când tot românul este dator să-şi purifice sufletul şi conştiinţa, în felul în care fiecare ştie, cu penitenţă, cu evlavie, cu bunătate, compasiune, empatie pentru a întâmpina sărbătoarea Naşterii Domnului curat . Sper din tot sufletul că, bătălia politică pentru 11 decembrie va tempera puseele iraţionale şi că supremele argumente ale disputelor vor servi cu adevărat românilor şi României.

Proiectele cu care Vicențiu Știr cere votul clujenilor

Vicențiu Știr are o serie de proiecte pe care intenționează să le promoveze pentru zona Dejului și nu numai.

Asociația Oamenilor de afaceri Dejeni

Unul dintre proiectele mele importante este înfiinţarea Asociaţiei Oamenilor de Afaceri din Dej (AOAD), organizație care ar fi benefică atât pentru locuitori, cât şi pentru angajatori. „Prin această asociaţie vreau că fiecare lucrare, fiecare investiţie sau fiecare dezvoltare a Dejului să fie discutată cu aceștia, iar respectiva lucrare să poată fi contractată și cu firme din Dej. Vreau să nu încercăm să apelăm la firme din afară, ci să dezvoltăm cu firme locale. Avem aici oameni competenţi care pot să realizeze orice lucrare care să contribuie la dezvoltarea Dejului. Ne-am propus să investim mai mult în oamenii de afaceri locali. Odată ce investim, odată ce le acordăm facilităţi oamenilor de afaceri, aceasta înseamnă mai mulţi bani la buget, locuri de muncă şi creşterea economiei şi a puterii de cumpărare în Dej. Angajatorii din AOAD ar crea locuri de muncă și pentru persoanele care beneficiază de ajutor social, dar sunt apte de muncă, iar acestea să primească facilităţi din partea municipalității, printre care impozite mai mici.

Parteneriatul public-privat

Parteneriatul public-privat, un proiect pe care l-am avut și la alegerile locale și pe care am sperat că domnul primar îl va îmbrățișa cu drag, dar din păcate nu s-a întâmplat așa. În Germania, multe oraşe s-au ridicat pe sistemul PPP. În Munchen, unde am avut multe afaceri, majoritatea investiţiilor s-au realizat prin aceste parteneriate”, a remarcat Știr. Deşi există cadru legislativ pentru PPP, acestea nu s-au concretizat îndeajuns, cu toate că primăriile nu dispun de cele mai multe ori de fondurile necesare pentru realizarea unor investiţii de amploare. Aceste parteneriate se pot concretiza de la investiţii de producţie, precum parcurile industriale, până la case de cultură.

Politică protecționistă pentru capitalul românesc

Un alt proiect este susținerea capitalului românesc. Acesta are nevoie de o politică protecționistă. Majoritatea celor care ne aflăm în conducerea partidului ALDE suntem oameni întreprinzători, oameni care avem afaceri proprii, care pe lângă faptul că ne-am dezvoltat o afacere pentru noi am creat și multe locuri de muncă. Suntem nevoiți să intervenim cu acest proiect deoarece vedem discriminarea care se face între noi și companiile cu capital străin. De exemplu, pe site-ul Ministerului Finanțelor se poate observa că vor primi ajutor de stat companiile cu capital străin, nu există nicio companie cu capital românesc care să beneficieze de acest ajutor. De aceea, noi, împreună cu domnul președinte Călin Popescu Tăriceanu, susținem acest proiect și îl vom duce până la capăt. Nu este normal ca într-o țară românească, noi întreprinzătorii cu capital românesc să nu avem susținere de la stat.

Amendarea ordonanței 26/2013

Mai avem un proiect pentru soluționarea Ordonanței 26/2013. Propun o diferențiere a companiilor deținute de stat care realizează profit, de cele care realizează pierderi. La ora actuală, în ceea ce privește disciplina financiară, toate companiile de stat se supun aceleiași Ordonanțe, respectiv ordonanța 26/2013, privind întărirea disciplinei financiare la nivelul unor operatori economici la care statul sau unitățile administrativ-teritoriale sunt acționari unici ori majoritari sau dețin direct ori indirect o participație majoritară. Propun să se elimine condiționarea prevederilor ordonanței 26/2013, deoarece societățile care realizează profit sunt analizate în același mod ca și societățile ce înregistrează pierderi. Doresc ca firmele care au profit să fie scoase de sub incidența Ordonanței 26/2013. Practic, indiferent de profitul realizat, fondul de salarii este stabilit prin legea anuală a bugetului de stat și nu se realizează nicio diferențiere între companiile care realizează profit și cele care au pierderi. Potrivit Ordonanței 26/2013, anual, prin legea bugetului de stat se stabilesc obiective de politica salariala pe baza carora operatorii economici fundamentează indicatorii din bugetele de venituri si cheltuieli.