La ocolul unui munte,

Unde s-or bătut mocanii,

Sprijinind un cot de frunte

Numără un tânăr banii

Calculând pe Facebook fanii.

 

În apropierea casei,

Stau mai mulți să se conjure,

Zarvă ca la fondul clasei

Primăria să nu-i fure

Cer o halcă de pădure.

 

Larma era tot mai mare,

Sunete rostogolite,

Te bruscau la repetare,

De citate iscălite

De pe foi mototolite.

 

Se-azvârlise cu citatul

Tocmai unde-i gloata mare,

Se pecetlui tratatul

Pace fu ca și urmare

Fără nici o vătămare.

 

Se strânseseră alături

Consăteni cu mare pompă

Un melanj de trăsături,

Din certați acum se pupă

Auzind vorbit de popă.

 

Toți mișcați de dulcea vorbă,

Îi făcură temenele,

Spusele să i le soarbă

Pregătind gesturi rebele:

Renunțări la ghilimele.

 

Vorba dulce, mult aduce,

Cine-o știe e jupânul

Învrăjbirea o reduce.

Se înmiresmase fânul

Oaia pace cu stăpânul.

 

Mirosind o provocare,

Prinse tot mai mult curaj,

Nefiind un oarecare

Coborâse spre oraș,

Căutându-și anturaj.

 

Rătăcit în marea urbe,

Oameni mulți și firi meschine,

Calmul începea să-ți turbe

Mult prea multe manechine

La recepții cu măsline.

 

Și probează o palavră,

Mintea și-o limpezește

Ca-ntr-o fază bipolară,

Răspund toți în englezește

Întrebați pe românește.

 

Mare îi mai fu mirarea

Când zărea câte-o domniță

Ea îi arăta cărarea,

Întorcăndu-l ca pe graniță,

N-ai accent, începi plecarea.

 

Stând așa în podul palmei,

Se gândi la societate,

La ușurătatea vorbei,

La exemple nepătate:

Oameni din străinătate!

 

Amintirile-l salvară

Despre un văr trăit departe

Ce plecase într-o vară,

Renunțând la jumătate

Căutând seninătate.

 

Varu avea povești de viață

Răpiri, spargeri, pușcării

Nu trăiri de suprafață.

Maistru al comunicării

 

El pe toți îi amăgi.

Cum stătea în pușcărie,

Se înfiripă legenda

Vesel, pus pe flecărie

Ispăși ușor arenda,

În final umplând agenda.

 

Și uite așa-și făcu contacte,

Oameni care să-l susțină,

Fără bac și facultate

Știe cui să aparțină,

Prieteni buni, muncă puțină.

 

Lumea se mai deșteptase,

Însă doar acei cu stare.

Hoțul iute se adaptase,

Încercând o permutare,

Cu hoți din străinătate.

 

Iată o nouă carieră,

Pentru mari navigatori

De-ai consemn la frontieră

Ești trecut învingător

Pe nori civilizatori.

 

Și se uimise tot poporu,

La avocați veni cuvânt,

Să boteze infractoru,

Dându-i un nume de sfânt.

Lipsă de discernământ!

 

Sfântu nostru își face secta

Începând a se jertfi

Anunțase cu trompeta

Manechine care or fi

Să îi spună Gadhafi .

 

Încercă să-nvețe limba

Când dădea timpu cu rest

Cu trei vorbe-i joacă sârba

Toți românii strigă Yes

Parc-ar fi trimis ceresc.

 

Stând așa cu impunitate

Îi venise plictiseala

Fără de securitate

Începuse jecmăneala

Că să-și facă socoteala.

 

Pezevenghiul stă pe teancuri,

Urlă și discreditează,

Avocații stau pe flancuri,

Presa îi manifestează

Polițiștii-s buni la bancuri.

 

Într-o zi trecu răbdarea,

Și îi luase la grămadă.

Îi cam vizită trădarea,

Tupilați după fațadă,

Joacă ultima șaradă.

 

Cosmin Sabo