In 1996 academicianul american Samuel Huntington publica o carte indrazneata numita Ciocnirea Civilizatiilor. Sociologul olandez Geert Hofstede formulase deja de ceva vreme Teoria Dimensiunilor Culturale, teorie ce starneste atat revelatii cat si controverse in randul cititorilor.

Ambele sunt surse de pornire in analizarea contactelor intre culturi fara a sugera neaparat o lamurire academica completa. Incompatibilitatea culturala incepea sa devina un argument fata de imigratia in masa sau a exodului. Am luat inspre analiza o destinatie favorita a imigratiei musulmane si o tara musulmana care din cauza unor imprejurari tragice lanseaza un exod emigrationist.

Dupa ce urmariti comparatia dimensiunilor culturale dintre Suedia si Siria, puteti foarte simplu sa urmariti asemanarile culturale pe dimensiunile lui Hofstede a Arabiei Saudite cu Siria. Arabia Saudita si alte cateva tari din regiune sunt tari bogate la standarde europene insa pe deasupra mai au avantajul deosebit al asemanarilor culturale cu Siria, aspect foarte important pentru o integrare neconflictuala.

Apeland la indicatorii culturali din tabelul de mai jos va voi descrie unpic cum se va manifesta impactul cultural al refugiatilor ce ajung in Suedia cu mici referiri si la alte state europene.

Power distance: Suedia 31 Siria 80. Suedia este o tara in care distanta fata de putere este mica, acest lucru insemnand ca sefii din Suedia sunt mai informali, mai permisivi si cel mai important consultativi. Angajatul il abordeaza foarte usor pe superiorul ierarhic , iar acesta din urma ii permite sau chiar il invita sa aiba o parere despre bunul mers al organizatiei.

Aceasta dimensiune face ca suedezii sa fie foarte inclusivi, sa iti ofere incredere de la inceputuri si asta se vede chiar prin ajutoarele sociale generoase. Societatea suedeza avand o istorie democratica veche, inca din 1821 alegand neutralitatea va face eforturi mari de respectare si integrare a noilor-veniti.

Pe de alta parte refugiatii sirieni au avut destinele prinse intr-un regim dictatorial cu tipicile limitari si constrangeri. Statele care au o distanta fata de putere mare 80 ca in cazul Siriei au mereu o presiune de subordonare care le limiteaza autonomia.

Liderii lor ii privesc per ansamblu ca pe o multime de incompetenti ce trebuie in permanenta calauziti si luminati de autoritate, fie cea politica sau cea religioasa. Din aceasta cauza neavand parte de multe decizii luate pe cont propriu , o mare parte dintre sirieni isi vor duce copilaria in maturitate, iar momentul in care supravegherea slabeste vor incepe sa aiba un comportament de hazard.

Societatea suedeza nu are vreo latura stricta, iar atunci sirienii nu vor mai avea cui sa se subordoneze. Acestia vor recunoaste doar autoritatea severa, cea cu care s-au obisnuit. Deschiderea spre dialog a suedezilor va fi vazuta ca o slabiciune, slabiciune ce instinctual va fi exploatata datorita naturii umane.

Inca din 1946 ambasadorul american in URSS George Kennan avertiza ca diplomatia anglo-saxona cu deschiderea sa spre dialog va fi privita ca slabiciune de catre sovietici. Cineva ii numea pe romani dupa dictatura ceausista ca fiind copiii orfani ai comunismului.

Individualism-Colectivism: Suedia 71 Siria 35
Suedia ca mai toate tarile vestice este o tara individualista. Asta inseamna ca indivizii isi poarta de grija in mare parte singuri, copiii prefera sa plece din casa parinteasca devreme pentru lupta carieristica.

Fiind o societate corecta, cu intoleranta fata de nepotism si alte forme de favoritisme, oamenii se bazeaza din ce in ce mai mult pe fortele proprii. Acestia cred in merit si nu au imbolduri foarte acute de a trisa. Pe de alta parte o societate colectivista asemeni Siriei face ca oamenii sa apeleze la protectei si promovare din partea grupurilor, oferind la schimb loialitatea lor.

In aceste societati colectiviste, famillile se pot transforma in clanuri mafiote din dorinta de a controla mai bine economia sau administratia. Aceasta loialitate de grup, va sacrifica meritul cand are ocazia. Cu alte cuvinte daca un sirian ajunge sus in societatea suedeza probabil va incerca tot felul de metode neoneste sau ilicite de asi trage familia sau conationalii dupa el cat mai sus.

Suedezii avand internalizat individualismul si corectitudinea, pe deoparte se vor indigna, iar pe de cealalta parte vor observa ca un individ prin fortele proprii nu va mai putea avansa in contextul colectivist, din cauza ca forta unui grup este mai mare. Obisnuinta cu un sistem corect ii va face pe multi suedezi sa fie foarte vulnerabili la orice metoda ocolitoare, fara a fi prea sofisticata.

Perceperea unui colectivism ridicat in conditiile apropierii de o paritate a populatiei va determina si populatia suedeza sa preia ‘favoritismul loialistilor’ pentru a avea o sansa in fata celoralte grupuri colectiviste. Un grup reuseste cu mai mare usurinta sa promoveze un individ decat ar putea face individul de unul singur.

Pentru a nu pierde complet teren in fata colectivistilor, ar trebui ori sa le neutralizeze colectivismul ori sa intre in conflict cultural deschis cu urmari de enclavizare a populatiei diferite cultural si permiterea in acele enclave a unei oranduiri proprii.

Comunitatile colectiviste enclavizate nu isi pot asigura foarte usor bunastarea, pentru ca limitarea resurselor ii va face sa se imparta intre tabere adverse acuzandu-se reciproc ca isi urmaresc scopurile incorect, prin favorizarea loialistilor. Ele vor simti nevoia sa reintre in comunitatile individualiste suedeze in care fiecare suedez isi vede de treaba lui, iar colectivistii isi pot urma interesele de grup, nu de putine ori mafiot.

Mafia apare din familie, in Italia mafia isi spunea La Famiglia. In cartile inspirationale vestice apar multe marturisiri in care marii afaceristi isi dezmostenesc copiii daca nu sunt suficient de vrednici pentru standardul parintelui, care deseori prefera sa doneze comunitatii si nu copiiilor.

Societatile colectiviste considera ca este inadmisibil sa nu iti ajuti intai de toate copiii, avand o slaba intelegere a reusitei individualiste prin merit. Loialismul colectivist provoaca un raspuns loialist si din partea celoralti, iar asa pe nesimtite o cultura se poate schimba, daca nu iei masuri ca veneticii sa se adapteze la cultura tarii gazda si nu invers. In urma loialismului generalizat apar clanuri si de aici mai este un pas pana la societatea conflictuala, societate pe care am descris-o pe larg in articolul Politica si societatea resentimentului.

Masculinitate-Feminitate Suedia 5 Siria 52
Suedia este o tara dupa cum se stie mai feminista. Acesta trasatura a societatii suedeze face ca cetatenii sa ii pretuiasca pe cei din jur si sa se concentreze pe calitatea vietii. O societate masculinizata pretuieste forta si castigatorul competitiilor fara sa se gandeasca prea mult la consolarea invinsilor.

Barbatii sirieni vor observa o aparenta feminitate si in randul barbatilor suedezi pe care probabil ii vor tachina la un moment dat pe acest considerent. Ajungand intr-o cultura in care femeia va fi considerata egala barbatului sau uneori favorizata ca mod de compensatie fata de nedreptatea istorica, cetatenii sirieni vor fi cel putin bulversati.

Poate si din aceasta bulversare Suedia a ajuns sa raporteze foarte multe violuri, cele mai multe din Europa de altfel. Masculinitatea siriana in contact cu feminitatea suedeza va crea un instinct primar de dominatie a societatii suedeze, la care se poate ajunge si fara sa se atinga o majoritate numerica . Exista foarte multe minoritati care domina majoritati in lume, minoritatea chineza prin Indochina, minoritatea evreiasca prin diferite parti in istorie si prezent.

Evitarea Incertitudinii : Suedia 29 Siria 60
Suedia este o tara deschisa spre nou cu riscurile adiacente. Orice tentativa de schimbare sau de inovare presupune asumarea unui grad de incertitudine. Societatile care evita incertitudinea asemenea Siriei , sunt in general mai traditionaliste si prefera sa aiba multe norme si traditii confirmate de viata stramosilor. Aceasta trasatura traditionalista cuplata cu trasatura colectivista, ce ii tine pe membrii cat mai conectati si loiali grupurilor face ca schimbarea sa survina foarte greu.

Integrarea in societatea suedeza va veni foarte greu atat din incapatanarea de renuntare progresiva la traditii cat si dificultatea de a face datorita conformismului de grup, am mai spus ca membrii raman foarte conectati la grupurile familiale alegand un contact minim si de nevoie cu cetatenii tarii gazda.

In aceste conditii se poate face foarte greu o internalizare culturala, ce sa alieneze pe refugiati la valorile suedeze si astfel sa ii faca mai tolerabili cu perspectiva integrarii. Asta depinde evident si de numarul in care vin si la ce grupuri se aliniaza odata ajunsi in Suedia. Ideea de cote de refugiati a fost gandita tocmai pentru a evita marile dificultati integrationiste.

Long Term Oreintation ( oreintarea pe termen lung) Suedia 53 Siria 30
Singurul indicator la care cele doua culturi sunt oarecum apropiate este orietnarea pe termen lung 53, respectiv 30. Germanii au de pilda o cota de 83 la orientarea pe termen lung.

Sunt tari hedoniste care traiesc cu incaptanare prezentul fara asi planifica resursele sau proiectele. Alte tari incearca sa isi determine viitorul incercand sa dedice o mare parte din eforturile prezentului pentru acesta. Exista tari care nu dau niciodata faliment, iar altele care dau tot la 15- 20 de ani.

Aceasta trasatura a orientarii pe termen lung poate explica partial si acest fenomen al falimentului de stat.
In incheiere va invit sa urmariti cat de apropiati sunt indicii culturali ai Siriei cu cei ai Arabiei Saudite sau cu alte tari din regiunile prospere ale lumii musulmane. Responsabilitatea politica trebuie sa intuiasca problemele unui hazard cultural de care sa se ocupe ori prin precautie, ori prin interventie directa pe cand acesta isi incepe manifestarea.

Comparatie a dimensiunilor culturale Suedia-Siria         

Cosmin Sabo