emil aluas

Noi, toţi din Ardeal am cunoscut o Rozi neni. Cea pe care am întâlnit-o eu, aproape fără excepţie, era bucătăreasa de la cantină, femeia de serviciu de la şcoală, portăreasa de la căminul de fete unde mergeam să ne dăm “grande” în faţa fetelor de la coregrafie. Rozi neni era o femeie tăcută. Ştiam că este unguroaică iar când vorbea, Rozi neni avea un accent ciudat pe care încercam să-l imităm. Indiferent cât de scurte erau frazele rostite de ea, întotdeauna făcea dezacorduri, masculin-feminin-neutru, singular-plural. Niciodată nu am făcut “batijocură” de Rozi neni. Îşi făcea munca foarte conştiincios. Era îmbrăcată mereu într-un halat insinuând un bleumarin, foarte decolorat. Rozi neni de la bucătărie era îmbrăcată într-un halat alb cu mici pete de sos roşu. Sporadic vedeam o fetiţă slăbuţă, la fel de tăcută, care venea la Rozi neni în timpul orelor de serviciu. Ştiam că nu poate fi decât fata ei. Rozi neni era extrem de tolerantă cu noi. Eram copii neastâmpăraţi şi nu prea ţineam la curăţenia de pe coridoare, din clasă, sala de mese, dormitor sau spălătorie. Niciodată nu am auzit-o ridicând vocea la noi, chiar dacă revenea să cureţe de mai multe ori în acelaşi loc în aceeaşi zi. [Notă: Mult după începerea acestui editorial mi s-a spus că Rozi neni a fost menţionată şi de Radu Banciu în emisiuna lui la Tv. Îl rog pe Radu Banciu să mă ierte, şi îl asigur că nu am văzut acele emisiuni, deci nu am ştiut de Rozi neni prezentă în emisiunea lui. Se reconfirmă deci universalitatea lui Rozi neni la noi în Ardeal — n. a. Radu Banciu este un excelent realizator de pamflet la o staţie Tv. din Bucureşti cu transmisie naţională. El este originar din Tg-Mureş].

UDMR’ul a numit-o pe d-na Rozalia Biro (Rozi neni), pentru funcţia de ministru al Culturii, în locul “unui alt mare om de cultură”, Kelemen Hunor, medic veterinar. Nici unul din ei nu are pregătire sau preocupări culturale în viaţa lor. Ca să acopere acest “deficit” Kelemen Hunor a terminat şi filozofia la UBB, la fără frecvenţă, deci un fel de nimic. El urmează să se dedice total alegerilor prezidenţiale din România, fiind candidat pentru Cotroceni din partea UDMR. “Este cel mai jos nivel atins de UDMR în ultimii 25 de ani” a declarat europarlamentarul din partea FIDESZ, Laszlo Tokes.

Am crescut şi am fost educat în Cluj, întotdeauna în coabitare cu colegii şi prietenii mei unguri. Aşteptările mele de la unguri au fost întotdeauna mai mari decât de la români. Am studiat la Budapesta, urmând cursuri de un înalt nivel profesional. Sunt zeci, sute de prieteni/cunoştinţe unguri, cu diplome luate în Cluj, sau în alte oraşe din România, pe care instituţiile şi cercurile din Budapesta nu i-au acceptat, nici profesional nici social. Nu mă miră. Ungurii din Budapesta, pe care îi cunosc şi în mijlocul cărora mă învârt, sunt foarte bine pregătiţi. Personal am dus faima şcolii din Budapesta în toată Europa şi SUA.

Cum s-a putut totuşi ajunge la această degradare generală, profundă, care include şi UDMR’ul ? Dacă în fruntea altor ministere se poate numi un politician, activist, în cel al culturii este poate singurul unde trebuie să fie o personalitate. Un om de cultură cu viziune despre cum trebuie prezentată România în Europa, în lume. Amintesc doar câteva din numele unor foşti miniştrii ai culturii române de dinainte şi după 1989:

Înainte de 1989: Octavian Goga, Vasile Goldiş, Dimitrie Gusti, Ion Marin Sadoveanu, Horia Sima, Ion G. Duca.

După 1989: Andrei Pleşu, Ludovic Spiess, Marin Sorescu, Ion Caramitru, Acad. Răzvan-Emil Theodorescu.

Există un singur răspuns la întrebarea de ce această degradare generală, atât de profundă. De vină sunt partidele politice. TOATE. “Partidele politice sunt cele mai bine organizate structuri mafiote din România”, declară public Viorel Cataramă, vechi politician, azi candidat la preşedenţie. Toţi politicienii din 1990 până în prezent ştiu căacesta este adevărul. Refuză însă să o declare public. Iar să îndrepte această mizerie în partidele lor este exclus. Le-ar strica câştigurile financiare. Ale lor, nicidecum ale ţării.

Rozalia Biro (Rozi neni), declară că “sunt onorată de aceasta propunere, să preiau funcţiile de vicepremier şi ministru al Culturii”. O cred.. Nici măcar nu a visat la aşa ceva. Fiind o simplă contabilă. La fel predecesorul ei, Kelemen Hunor, “cel care duce servieta lui Marko Bela”, îmi spunea regretatul Csep Sandor de la Tvr-Cluj. Au fost miniştrii ai culturii români, nulităţi, ca foarte recenţii Gigel Sorinel Ştirbu, Daniel Constantin Barbu, etc.. Am biografia Rozaliei Biro (Rozi neni). De 49 de ani, din Tg-Mureş, a terminat Ştiinţele Economice la Universitatea Babes Bolyai. După scurte perioade petrecute ca suplinitoare în învăţământul mediu din Cluj şi Tg-Mureş, a ajuns la Oradea unde a lucrat în sectorul privat. Dar–şi aici este cheia multor submediocrii, şmecheri români şi unguri–a intrat în politica UDMR. Mai întâi a devenit consilier local, apoi vice-primar al Oradiei. Azi este senator şi preşedinte CRU (Consiliul Reprezentanţilor Unionali), a doua funcţie în UDMR. Nominalizată deja ca ministru al Culturii şi vicepremier al României, urmează să i se clarifice situaţia vis-a-vis de DNA, unde este încă cercetată pentru tranzacţii imobiliare nelegale.

M-am uitat pe declaraţia de avere a Rozaliei Biro (Rozi neni). Sunt multe proprietăţi imobiliare, tablouri şi bijuterii. Întreaga avere este “un kitch”, ce l-am întâlnit la zeci, sute de “bogătaşi”, români şi unguri, toţi cu educaţie precară. Fără excepţie au multe titluri academice pompoase, nemeritate, furate. Şi aşa au ajuns peste noapte “suprastructura societăţii”. Ridicol. Scârbos.

Am promovat astfel de parveniţi, cu pregătire îndoielnică, ceea ce a dus la formarea de azi a societăţii schimonosite în care trăim. Menţinerea noastră în această direcţie va duce inevitabil la un colaps al societăţii pe care nu vom fi capabili să-l mai remediem.

Emil Aluaș