ioannegru MURIVALE

„Binele” pentru USL este dat de faptul că nu mai este.
În ultimele două decenii am fost obişnuiţi să privim sau să participăm la tot felul de spectacole. Unele finalizate cu morţi, altele cu bine. De departe, cele mai urmărite, dar şi cele mai huiduite, sunt cele politice. Ele sunt cele care dau „pâine şi circ”. Ar trebui să ne gândim de ce tocmai „spectacolul” politic rămâne cel mai vizionat circ.

Prin politic, se ajunge la putere, adică la decizii. Am fost învăţaţi, de pe vremea dictaturii comuniste, că toate deciziile, înclusiv cele din domeniul economic, financiar-bancar, cultural, religios etc. sunt luate de către „partid”, de către politic. Aşa mai judecăm încă (unii) şi azi. (A se vedea spre exemplu „problema Roşia Montană”, exploatarea gazelor de şist etc.) Judecăm cu frică, cu multă implicare afectivă, aşadar cu inima. Ceea ce evident că nu este „politic corect”.

Ne gândim supravieţuirea în termeni politici, pe când ea este în altă parte. În economic. Nici nu mai îndrăjnesc să spun ceva de „supravieţuirea” morală, intelectuală, culturală. Care, nici unele dintre ele, nu ţin de „spectacolul” politic.

Dacă aş fi rău de tot, aş zice ca moralul e în cimitir.
Sub Ceauşescu, politicienilor (aşa-zişi) le spuneam „votaţi”, sub Iliescu, „aleşi”, cred că cel mai normal ar fi să le spunem „reprezentanţi”. Ai noştri, în plan politic.

„Scenariul politic” de-acum este ca şi într-o carte poiliţistă scrisă de Agatha Christie. Deşi criminalul e printre noi, ştim abia la sfârşit cine e cel real. Toţi aveau motive să ucidă. Toţi erau cu „ura-n suflet”. Doar unul (unii) ucide. Cel mai des pentru bani. Agatha Christie avea stabilite de dinainte personajele şi ucigaşul, abia apoi scria „spectacolul” poliţist.

Şi noi ştim, şi încă de mult timp, cine e „criminalul” care avea tot interesul ca USL să se rupă. Acum, că-i ruptă Uniunea, trebuie să scriem scenariul. Ca să dea bine la public, la spectator/ cititor. Dacă între Antonescu şi Ponta şi-a băgat „dracul coada”, atunci ştim cine e Dracul, dar nu ştim precis cum. Nici nu ştiu dacă acest fapt mai interesează acum. Şi nici nu ştiu dacă este adevărat.

Oricum, Dracul râde.
Dar nici coada n-o poţi băga oriunde.

Ioan Negru,