Virtutea-Victor

  Aflându-ne atât de aproape de Paşte, o sărbătoare  ce ne aminteşte de sacrificiul divin şi iubire  necondiţionată, am considerat oportun să aduc  vorba despre iubire. Chiar dacă mulţi dintre noi  avem încă serios de muncă pentru a ne apropia de  îndemnul făcut de Isus Christos – „Să iubeşti pe  aproapele tău ca pe tine însuţi.” (Matei, 22:39) –  este bine să ştim la care iubire făcea referire.

Poate o să vă întrebaţi: bine, dar câte feluri de iubire există? Nu ştiu dacă pot fi considerate ca tipuri diferite, însă cu siguranţă sunt mai multe grade ale iubirii. Pe scurt, acestea ar putea să fie următoarele:

Iubirea egoistă de sine, manifestată prin dezinteres faţă de nevoile, dorinţele şi drepturile celorlalţi, punându-se accentul numai pe propria persoană.

Iubirea benefică de sine, ce implică aprecierea vieţii în general şi a celei propri în special, interesul pentru ceea ce reprezintă fiecare fiinţă în lume şi recunoştinţa faţă de Creator – în cazul celor care cred în existenţa unei Divinităţi coordonatoare a vieţii din Univers.

-Iubirea romantică, pentru o altă persoană, dragoste care, din nefericire, este de prea multe ori condiţionată.

-Iubirea faţă de familie şi prieteni, în destule cazuri condiţionată şi ea.

-Iubirea adevărată, necondiţionată şi atotcuprinzătoare, pentru toţi oamenii, cunoscuţi sau necunoscuţi, fără discriminare, dar şi pentru fiinţele necuvântătoare.

Despre iubirea adevărată, atotcuprinzătoare şi necondiţionată, a vorbit Christos oamenilor, iar „cine are urechi de auzit…” (Matei, 13:9) a auzit încă din acele vremuri. Fiind o perioadă a anului în care ne străduim să ne apropiem de cele divine prin post alimentar, prin abţinerea de la diferitele plăceri şi prin evitarea limbajului injurios, este un moment propice şi pentru cultivarea iubirii adevărate.

Beneficiile pe care acest fel de dragoste le aduce în vieţile noastre sunt multiple, însă cel mai important este că închide în sine toate celelalte iubiri; şi nu doar că le cuprinde, dar le şi vindecă, le purifică de egoism şi interese nefolositoare; ea transformă omul în ceva nou, în ceva ce nici el însuşi nu-şi imagina că ar putea să fie… „un curcubeu cu aur la ambele capete” (Aberjhani).

Meditaţi asupra iubirii adevărate şi nu încetaţi să o manifestaţi faţă de toţi, faţă de întreaga umanitate.

Victor

http://projectvictor.org/