Virtutea-Victor

Până în acest moment am discutat despre multe virtuţi şi însuşiri pozitive, ce ne pot ajuta în transformarea noastră ca fiinţe umane şi, ca o urmare firească, ajută la transformarea lumii în care trăim. Dar nu trebuie uitat un lucru important: degeaba suntem caracterizaţi de virtuţi şi însuşiri bune dacă nu le punem la lucru. Numai prin aplicarea principiilor care le guvernează putem aduce îmbunătăţiri în vieţile noastre şi ale semenilor.

„Înţelepciunea este puterea de a pune timpul şi cunoştinţele noastre la bună folosinţă.”, spunea omul de afaceri american Thomas John Watson Sr. (1874-1956). Şi avea dreptate. Putem avea parte de toate bogăţiile (spirituale, cum sunt şi virtuţile) din lume şi tot fără valoare ar fi, dacă nu posedăm înţelepciunea necesară pentru a le utiliza acolo unde este nevoie de ele. Însă această înţelepciune la care mă refer nu ne loveşte din senin, ci trebuie muncit pentru ea. Cu cât punem mai mult la „bună folosinţă” însuşirile noastre, cu atât vom ajunge mai repede „la capătul tunelului” şi vom atinge înţelepciunea. Virtuţile şi înţelepciunea merg mână-n mână, se creează una pe cealaltă. Cu cât ducem o viaţă mai bună şi manifestăm în afară, în folosul tuturor, însuşirile noastre, cu atât mai mult ne adâncim în înţelepciune; cu cât va creşte înţelepciunea noastră, cu atât mai mult vom descoperi cum să ne folosim de virtuţi pentru a schimba lumea din jur.

Probabil că unii oameni se vor întreba ce beneficii personale poate să le aducă înţelepciunea. Filosoful şi moralistul francez Francois de La Rochefoucauld (1613-1680) spunea foarte frumos că „Înţelepciunea este pentru suflet ceea ce sănătatea este pentru trup.” La fel cum apreciem sănătatea fizică aşa trebuie să ne îngrijim şi de sănătatea spiritului. Cum ne păstrăm sănătatea corpului? Păi… prin exerciţii fizice, o alimentaţie corectă, odihnă şi aşa mai departe. În acelaşi mod putem păstra sau putem readuce sănătatea spiritului: prin odihnă (petrecerea unui anumit timp în singurătate, departe de forfotă şi gălăgie), „alimentaţie” adecvată (manifestarea unor gânduri şi sentimente pozitive) şi exerciţii (punerea la lucru a virtuţilor de care dispunem, în folosul celor din jur). Este obositor să ne păstrăm sănătatea fizică? Da, este! Atunci cu siguranţă va fi foarte greu să ne menţinem şi îmbunătăţim sănătatea spiritului. Dar merită efortul…

„Dacă n-ar mai fi legi, noi am trăi tot ca acum.”, a răspuns filosoful grec Aristip  (circa 435-350 î.Chr.) atunci când a fost întrebat ce avantaj au filosofii (a se înţelege oamenii înţelepţi) în comparaţie cu semenii lor. Sănătatea spirituală atinsă prin înţelepciune transformă fiinţa umană, cel înţelept ghidându-şi viaţa după un cod de legi morale care nu îl lasă să se abată de la viaţa sa corectă, faţă de el însuşi şi faţă de ceilalţi oameni, nici dacă ar dispărea toate legile scrise ale planetei.

În concluzie, înţelepciunea aduce cu sine numai avantaje, atât spirituale, cât şi fizice, atât pentru noi, cât şi pentru semeni.

Până data viitoare… lucraţi la sănătatea spiritului şi la înţelepciune!

 

Victor

http://projectvictor.org/