alin tise banner

Editorial / Cosmin Sabo: Despre cucerirea semantică și proteste

Lumea moderna prin a sa astamparare a instinctelor primare numita si civilizatie a schimbat printre altele, datele in care se desfasoara cucerirea. Cucerirea armata s-a disimulat ba in cucerire economica, ba in cucerire de idei (cucerire semantica).

Inca din istorie aceasta cucerire semantica isi face simtita prezenta in diverse imprejurari. De pilda un sol imparatesc batea la portile despotilor si printr-o abila negociere in care folosea tacticos suspansul, voaland amenintari si controland despotul prin jocuri retorice isi atingea diferite scopuri. Izbutea fara varsare de sange si fara un mare consum de resurse sa obtina supunerea diferitilor despoti ai vremii. Despotii deveneau vasali si voluntar se deschideau spre o sumedenie de compromisuri.

Daca a cedat prima data, solul imparatesc stia ca poteca spre o noua concesie este batatorita si a doua oara acesta va ceda si mai usor. Fiecare compromis al despotului facea ca acesta sa alunece mai profund pe derdelusul robiei. Daca se trezea subit si incerca sa devieze de la cursul robiei, vedea ca aluneca in gol si camarazii de care incerca sa se prinda din pacate alunecau odata cu el.

Complet neasteptat pentru acesta toti de care incerca sa se agate pe derdelus in loc sa ii opreasca alunecarea i-o accentuau, pentru ca doi robi se pravaleau mai tare decat unul pentru ca isi alegeau puncte de sustinere in fapt si din nestiinta tocmai slabiciunile celorlalti. Pe acest principiu regasit si in fizica mergeau toti la vale trasi de forta gravitatiei. Cucerirea semantica o putem regasi atat in acompanierea razboaielor(numita si propaganda) cat si separat de conflictele belicoase.

Una dintre cuceririle semantice cele mai subtile, pe care greu le realizam este acceptarea circularii limbii engleze ca limba oficiala de pilda, ce nu este un lucru grav doar un exemplu edificator. Conditionarile cunoasterii unor limbi straine pe teritoriul unui stat autonom este o alta forma sublima de cucerire semantica.

De exemplu Putin, desi este un cunoscator bun al limbii engleze si germane prefera sa se exprime in limba rusa. In general omologii sai din SUA si Marea Britanie de generatii intregi, se limiteaza doar la cunoasterea limbii engleze. Ca sa intelegeti mai bine cine are veleitati mai mari de cuceritor in lumea contemporana. Era o vorba care spunea ca doar sclavii invata limba cuceritorilor si nu invers.

Una dintre putinele situatii in care o trasatura de sclav este foarte onorabila ar fi cunoasterea limbilor straine. Nu am nimic impotriva acestui lucru tinand cont ca ma descurc in 5 limbi straine, in patru dintre ele fiind chiar certificat, intentia mea era sa subliniez ceva mai profund. Evident ca in limba engleza poti fi mult mai usor dominat de catre un vorbitor nativ, iar acesta te poate prinde mult mai usor in jocurile sale retorice pentru ca are avantajul lingvistic.

Oficialii nostri romani care au ‘privatizat’ industria si au vandut resursele solului au fost de ce nu, cuceriti semantic la negocierile purtate in limba engleza sau franceza uneori germana, eventual cu o usurinta aparte.  Pentru ca discutiile evident s-au purtat intr-una dintre aceste limbi straine,iar noi totusi suntem intr-o tara in care de multe ori nici macar ambasadorii acestor tari nu vorbesc limba romana, darmite alti plimbareti ‘oportuni’.

Ar fi mult mai corect in negocierile interstatale, negocierea sa se faca intr-o limba de circulatie neutra. Ar fi savuros sa ii vad pe oficialii englezi si americani vorbind franceza sau germana , iar pe oficialii francezi sa ii aud vorbind engleza cel putin in negocierile cu Romania.
Am dat cateva exemple care sa ilustreze cucerirea semantica in general, iar acum ma voi ocupa punctual de aceasta cucerire semantica in raport direct cu evenimentele din ultimele zile.

Protestul desi este o manifestare legitima intr-o democratie, evident ca are nemultumitii sai. Aflandu-ne intr-un secol ‘civilizat’ cucerirea trebuie sa fie adaptata la specificul vremurilor asa ca cel mai probabil va fi o cucerie a ideilor, anume o cucerire semantica. M-am gandit sa prezint cateva exemple de cucerire semantica pentru ca protestul are handicapul organizarii spre deosebire de tinta sa.

1. Apelul la generalizare:
Ca oameni avem mereu o empatie si o indulgenta in plus fata de cei care ni se aseamana. Incercarea de argumentare ca toti participantii la disputa nu ar avea diferente notabile fata de clasa politica este unul dintre atuurile retorice ce vor fi folosite. Toti sunt la fel, toti suntem romani, toti suntem pacatosi este unul dintre argumentarile ce sadeste ezitare, pentru ca firea umana evita sa isi contreze propria asemanare.

O reflectare subita si neasteptata intr-o oglinda ne provoaca deja o tresarire de ezitare si o zgaltaire a hotararii cu care am plecat la drum. La fel se intampla si cand vedem brusc pe cineva cu figura foarte asemanatoare noua. Mizati pe faptul ca se va duce o munca titanica de convingere prin care sa se demonstreze ca sunteti exact la fel ca cei din parlament. Deja am vazut o versata abordare in acest stil in care se facea o jonctiune a cauzei cu efectul, explicand ca cetatenii sunt cei care imbie cu diferite foloase necuvenite pe smeritii oficiali.

2. Argumentum ad hominem.
Argumentele sanatoase pe care le veti aduce in raport cu schimbarea clasei politice vor fi dejucate prin evitarea raspunsului si inlocuirea acestuia cu atacul la persoana. Un accident de masina, o mica hotie cand ai fost minor, repetarea unui an universitar vor fi apelate cu scopul evitarii argumentelor frontale legate de coruptia generalizata cultivata generos in special de clasa politica.

Prin acest procedeu se ataca persoana si nu argumentul, eschivandu-se astfel abil din calea raspunderii. Ridiculizarea declaratiilor prinse pe terenul miscator al emotiei e o incercare de coborare de pe piedestalul luminoaselor principii afirmate in mocirla penibilului. Sa nu se mire nimeni daca anumite televiziuni vor intervieva cel mai prost imbracat sau cel mai teribilist din multime.

Punerea reflectoarelor pe acestia inseamna o oarecare situare a lor pe o pozitie de reprezentabilitate fata de multime. Ridicolul denatureaza sau degenereaza imaginea oamenilor. Atunci cand esti injosit prin procedeul ridicularizarii practic esti pus pe o scara inferioara. Nimeni nu monteaza un bec sa straluceasca la baza scarii, ci deasupra. Iar totul se invarte dupa soare, sau dupa lumina cu alte cuvinte, chiar si cand ne angajam prin simpatica aureola(numita si hallo effect) pe care unii dintre angajotari o vad si altii ba.

3. Argumentum ad numerum:
Una dintre cele mai de succes metode de a persuada pe cineva sau a-l cuceri semantic din vremurile democratiei este apelul la numar, la majoritate. Majoritatea cel putin in sistemul pe care il experimentam acum devine decisiva in luarea deciziilor. Una dintre cele mai frecvente ‘reprosuri’ cu scopul de a starni indoiala este ideea potrivit careia 30000 de protestari dintr-un Bucuresti de 2 milioane ar fi un numar nesemnificativ, deci cu slabe sanse de reprezentare.

Sociologii stiu mai bine ce inseamna acest numar in conditiile unei dure presiunii a conformismului intiparite in societatea romaneasca. In fine daca ar fi ascultat mai mult de sociologi cei din politica nu s-ar fi ajuns la hazardul social de azi insa nu au ascultat atunci probabil nu asculta nici in prezent. Luand in considerare ca o mare parte dintre temerarii de idei au trecut demult frontierele inseamna ca revolta a animat deja esalonul doi de nemultumiti care sunt mai numerosi si se sprijina ca si conceptii pe un nivel si mai numeros.

Ca sa intelegeti mai bine structura, imaginat-va o piramida care se inflameaza de sus in jos si cuprinde in flacara schimbarii treptat tot mai multe nivele. Ca sa va ilustrez si mai clar voi apela la principiul lui Pareto care explica fenomenele sociale si nu numai prin proportia 20%-80%. O iesire incadescenta de 30000 de persoane pot sa atraga in magnetismul lor in strada pe parcurs inca 120000 de demonstranti. La randul lor acestia sunt sustinuti de o masa tacuta din nou de 80% ce inseamna ca sustinerea impotriva clasei politice s-ar putea situa pe acest principiu sociologic pana la 750000 numai in Bucuresti. 750000 de persoane cu drept de vot, deci fara copii inseamna deja o majoritate cu o opinie articulat contra clasei politice.

O opinie contra articulata evident ca atrage pe parcurs din marele esantion de nehotarati. Asa ca un sociolog versat cand vede 30000 de oameni in strada isi face niste modelari similare si nu se repezeste sa imparta populatia Bucurestiului la cei 30000 iesiti in strada, cum fac eventual naivii. Evident estimarea isi pastreaza ponderea si in celelalte orase din tara, iar Timisoara cu 7000 de oameni in strada anunta o antipatie si mai intensa fata de sistem.

4. Apelul la traditie:
Traditia romaneasca puternic amprentata de ortodoxism asa cum de altfel cultura multor tari europene este impregnata de confesiunile lor istorice dupa caz catolica sau protestanta va oferi o larga paleta de argumente impotriva curentului de schimbare. Biserica poate sa vina ca partener al schimbarii, insa statul pe care si-l doresc majoritatea tinerilor este dupa asemanarea Occidentului unde primeaza o separatie clara intre Biserica si Stat.

Un invatat brazilian, Paulo Freire, si-a dedicat o mare parte din viata pentru a-si explica teoria pedagogiei subordonarii.In dimensiunile culturale ale sociologului olandez Geert Hofstede putem sa privim inspre indicatorul distantei fata de putere, ce face din Romania o tara deschisa autoritarismului si mai inchisa cooperarii. Aceste nuante favorabile autoritarismului se pot urmari in foarte multe sfere.

In sfera academica se poate observa prin atitudinea profesorului atotstiutor care descurajeaza intrebarile. Prestatiile multor profesori romani tocmai de aceea sunt alintate cu termenul de predica. Distanta de putere este distanta dintre oameni, distanta sau deferenta, ce ne duce spre ideea de respect. Respectul inteles in datele noastre culturale reprezinta de multe ori un exces de zel: printr-o reverenta, o plecaciune, o oda inchinata cuiva, o sarutare a mainilor sau a ghiulului si asa mai departe tocmai pentru ca indicatorul distantei fata de putere este foarte mare.

Dimensiunea culturala a distantei fata de putere este consolidata in neschimbarea ei din pacate de catre Biserica Ortodoxa Romana. La nivel subliminal multi oameni au simtit-o si au migrat spre confesiuni ce isi arata mai clar apropierea, iar unul dintre lucrurile ce faciliteaza apropierea dintre enoriasi si preoti este si renuntarea la vesmintele impodobite ce subiliniaza autoritatea si asa ajungem la specificul cultelor neoprotestante din Romania, care au un numar de adepti substantial.

Omul de rand isi doreste mai multa colaborare si mai putin autoritarism poruncitor, iar subliminal a semnalat acest lucru migrand masiv spre cultele neoprotestante. Evident ca Biserica Ortodoxa are o doza metafizica identitara pentru poporul roman, ce nu poate fi neglijata insa toate bisericile au derulat reforme de-a lungul timpului de ce nu ar face-o si Biserica Ortodoxa Romana.

Traditia romaneasca este legata de donatii fata de biserici, iar ca autoritate a iertarii,evident ca se bucura de multe donatii din partea politicienilor. Colaborarea acestora este consolidata si prin faptul ca preotul il valideaza prin binecuvanturile sale pe politician in fata cetatenilor. Credinciozitatea poporului roman face ca binecuvantarea preotului sa fie pentru politician o validare mai puternica in ochii credinciosilor chiar si decat validarea legii.

Ca si societate traditionalista ce respinge inovatia in general (se vede in modul de lucru al birocratiei) argumentele in sprijinul traditiei vor fi foarte numeroase.

5. Rationamentele circulare:
Vigilenta multora este deseori dejucata prin reformulari versate ce au avantajul de a se invarti pe acelasi ax al ideii fara a se constientiza usor de catre celalalt partener de discutie. Un pic pe alta idee as vrea sa accentuez faptul ca oranduiala politica s-a bazat foarte mult pe rotatia cadrelor, pe functiile importante de decizie.

De exemplu doamna Anca Boagiu va fi ministra a transporturilor in 2000 dupa care din nou in 2010. Intre timp intre anii 2005 si 2007 va fi ministrul Integrarii Europene. Nicolae Banicioiu la nici 36 de ani are deja o rocada ministeriala. In 2012 ministru al Tineretului si Sportului, iar din 2014 devine Ministru al Sanatatii. Vasile Blaga isi incepe mandatul de Ministru al Internelor in 2004, revine din nou la carma in 2009. In 2008 va fi Ministrul Dezvoltarii Regionale, iar din 2011 va deveni Presedintele Senatului. Evident ca exemplele sunt mult mai numeroase, iar modelul de rotatie este extins pana la nivelul agentiilor regionale.

Insa revenind la tema cuceririi semantice aceste rationamente circulare functioneaza in felul urmator. ‘Va lamentati de politicieni corupti insa practic voi i-ati votat. Daca i-ati votat voi, inseamna ca voi sunteti cei care trebuie trasi la raspundere si mai precis incultura voastra politica trebuie sa primeasca toate reprosurile.

Prin aceasta argumentare circulara practic nemultumirea este rasucita impotriva nemultumitului. Practic prin acest procedeu vina colectiva este impinsa abil pe nemultumiti. Culpa colectiva inseamna in general nici o raspundere, exact pe acest principiu nu se vor putea trage la raspundere serioasa clasa politica daca vina este formulata general. Evident marea majoritate are o retinere sa nominalizeze pentru ca in momentul in care nominalizezi riposta e mult mai taioasa.

Daca generalizezi si acuzi un colectiv reprosul se va dilua si astfel concentratia sa nu va deranja cu adevarat pe nimeni si nu va aparea o amenintare a ripostei. In numeroase situatii vina se va rasuci impotriva voastra, iar neglijenta, lasitatea si ignoranta vor fi vazute ca si cauze sau tapi ispasitori ai lacomiei, dispretului si incompetentei lor.

Voi mai scrie cateva idei si cu alta ocazie.

Cosmin Sabo

masca-medicala
Incendiu la Constanţa. O maşină a luat foc în parcare

Adaugati comentarii