Se spune că ”trăim în cea mai bună dintre lumile posibile”, implicând iluzia că aceasta are și ”o raționalitate” și ”o armonie” ce nu ar putea fi decise decâtde o forță supremă sau divină. Drept urmare, acest lucru i-ar permite omului să-și găsească locul împlinirii și fericirii în această lume. Au existat, însă, suficiente contestări și argumentări care au dus la ”pierderea” iluziei sau a ”vrăjii”, care au contribuit la ceea ce am putea numii ”dezvrăjirea lumii”.
Prezumând că se mai poate adăuga încă un articol la Declarația Universală a Drepturilor Omului: dreptul de a avea acces liber la imaginație, ”dezvrăjirea” lumii ar fi irealizabilă, ființa umană având astfel posibilitatea de a crea și exprima public universuri private, visuri, gânduri și dorințe, și de a avea acces permanent la comunicarea între spațiul public și cel privat, după cum și Azar Nafisi relata în ”Citind Lolita în Teheran”.
Prin dreptul de a avea acces liber la imaginație, estimez că libertatea celorlalți nu ar invada libertatea mea, iar sindromul ce cuprinde din ce în ce mai mulți oamenii, sindromul MMG (MAREA MÂNCĂTORIE GENERALĂ), nu ar mai afecta ceea ce mi-ar putea conferii dreptul să promovez o imagine coerentă și armonioasă, care să mă motiveze multiplu și optiimist, imaginea”unei lumi ordonate și armonioase”, imagine iluzorie în epoca băsistă, uselistă sau cum s-o mai numii prezenta, imagine ce se destramă în fiecare clipă lăsând să se vadă imaginea unei lumi aflate în permanent conflict, agitată de nevoie, dezordine și război, imaginea unei lumi în care sindromul MMG incepe să fie predominant, acutizându-se într-un popor aflat deja în comă indusă.
Georgiana Radu