Un procent de 28% arată că românii sunt mai interesați de asigurările voluntare de sănătate, cauza fiind probabil pandemia de coronavirus, în condițiile în care riscul de îmbolnăvire este un factor principal care poate afecta situația financiară actuală. Este menționat ca motiv de îngrijorare pentru 58% dintre respondenți, ne arată Barometrul IRES-UNSAR. Procentul se referă, în concret, la percepția riscului și cultura asigurărilor din România .

Un alt  studiu detaliat pe serviciile medicale și pe asigurările de sănătate realizat în 2019, înainte de pandemia de COVID-19, de către IRES la solicitarea UNSAR, arată faptul că 36% dintre români consideră asigurările voluntare de sănătate ca fiind soluția preferată pentru a putea accesa servicii medicale mai bune. Potrivit studiului, două treimi dintre respondenți (67%) preferă să aibă acces rapid și garantat la unele servicii medicale incluse în pachetul de bază, cu plata suplimentară pentru proceduri mai sofisticate sau condiții de spitalizare mai bune.

61% dintre respondenți, sunt dispuși să plătească în plus pentru a avea acces  servicii medicale de calitate în cadrul spitalelor. Serviciile pentru care, românii, sunt dispuși să plătească mai mult, pentru condiții mai bune sau mai calitative:

• analizele de laborator (73%)

• cazurile de recuperare medicală (69%)

• imagistică medicală și ambulatoriu de specialitate (67%, respectiv 65%)

• intervenții chirurgicale sau spitalizare (64%, respectiv 60%).

Cei mai mulți, care doresc o astfel de asigurare, spun că ar fi dispuși să plătească suplimentar între 50 și 100 lei pe lună, iar un sfert ar plăti sub 50 lei/lună pentru acest serviciu. 14% dintre cei intervievați spun că ar fi dispuși să plătească între 101-300 de lei/lună pentru o asigurare privată de sănătate, 5% ar investi între 301-500 de lei, iar 2% dintre respondenți ar aloca peste 500 de lei, arată rezultatele studiului.

În ceea ce privește serviciile de care s-au arătat nemulțumiți o mare parte dintre respondenți, acestea sunt:

• durata mare de așteptare în fața cabinetului medical (45%)

• perioada lungă de așteptare pentru programare la medic (44%)

• epuizarea rapidă a serviciilor gratuite (43%)

• lipsa igienei din spitale și lipsa dotărilor sau materialelor necesare actului medical (câte 35%).