dr. Călin Homorodeanu
dr. Călin Homorodeanu

Fiecare ieşire în centrul Clujului este însoţită, inevitabil, de tracerea unei ambulanţe, care duce un pacient, adesea în pericol de a-şi pierde viaţa. Numeroase cazuri ajung în clinici cu bolnavi care au suferit un infarct şi fiecare minut contează nu doar pentru salvarea vieţii, dar şi pentru ca ulterior, inima respectivă să sufere cât mai puţin.

Pentru că infarctul este pentru mulţi doar un cuvânt-coşmar, l-am rugat pe doctorul Călin Homorodean, de la Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă să ne descrie ce se întâmplă în infarct şi de ce este important să mergem la spital după ce am suferit un infarct şi să nu ne mulţumim cu faptul că nu mai doare.

Heart attack, artwork

„Inima se contractă ca o pompă. Dacă am vedea o inimă care suferă un infarct şi asta se poate face cu ecograful, vedem că o parte din muşchiul inimii nu mai mişcă. Se observă cum restul inimii se contractă, iar acea parte care nu mai primeşte sânge, stă. În funcţie de cât de mare este acea zonă repercusiunile pe inima globală sunt mai mari sau mai mici. Dacă zona de infarct este foarte mare, rămâne o mică parte din muşchiul inimii care duce greul. Dacă zona de infarct este mai mică, atunci nu se pierde mult. Aşadar, acea zonă de infarct este una care nu se mai contractă, nu mai participă la împingerea sângelui în artere spre restul corpului” explică dr. Homorodeanu.

„A crăpat inima-n el”, zice vorba din popor

„Vorba cu „a crăpat inima în el” este doar o expresie şi atât, nu cred să aibă vreun sâmbure de adevăr medical. E adevărat, uneori infarctele sunt  mari.  La început, când se produce infarctul şi moare o parte din muşchiul inimii, zona respectivă se distruge şi se transformă în una oarecum gelatinoasă, de muşchi mort, care în două-trei săptămâni este înlocuit cu fibre puternice, care nu mai contribuie la contracţia inimii.

În primele ore, când zona de infarct este moale, la unele persoane se poate întâmpla ca acea zonă să se rupă, iar sângele să curgă în afara inimii, în sacul pericardic. S-ar putea să curgă dintr-o cavitate în alta, dar aceste complicaţii sunt rare. Ruptura de cord, ruptura de sept interventricular sunt rare şi doar aici am putea găsi un oarecare sâmbure de adevăr medical a vorbei din popor, însă extrem de rar. În această situaţie, singurul tratament este cel chirurgical, dar cu angiograful vedem ce arteră a implicat acea distrugere şi spunem chirurgilor unde să facă bypasul necesar” a afirmat dr. Călin Homorodeanu, cu ocazia primelor intervenţii cu noul angiograf al Laboratorului de Angiografie și Cateterism  Cardiac det în folosinţă recent de Spitalul Clinic Județean de Urgență Cluj-Napoca .